În 2017, ritmul de creștere înregistrat de economia românească se va reduce până la 3,7%, dar România va continua să înregistreze cel mai ridicat ritm de creștere din Europa, potrivit BERD, care și-a îmbunătățit și în acest caz cu 0,2% estimările comparativ cu luna mai.

"Creșterea economică în România a continuat să accelereze pe fondul cererii interne. Contribuția consumului privat la creșterea economică a fost mai mare decât ne așteptam, pe fondul îmbunătățirii veniturilor ca urmare a inflației scăzute și majorărilor salariale precum și al relaxării fiscale. Consumul va continua să fie susținut de majorările salariale din sectorul sanitar începând din luna august precum și de reducerea contribuțiilor la asigurările sociale în 2017. Investițiile private au avut o contribuție pozitivă la creștere, pe fondul nivelului extrem de scăzut al costului finanțării și creșterii încrederii în industrie iar acest lucru ar putea să continue și în 2017. Cheltuielile guvernamentale ar putea să rămână limitate din cauza încheierii precedentei perioade de finanțare UE, în pofida creșterii costurilor salariale. În același timp, îmbunătățirea perspectivelor economice în rândul partenerilor comerciali ai României ar trebui să sprijine exporturile nete", se arată în capitolul dedicat României din raportul BERD.

Cu toate acestea, BERD a avertizat că țările din zona sa de operațiuni ar putea suferi o lovitură serioasă dacă ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se va derula într-un mod "hard" și va alimenta o reacție împotriva reformelor destinate economiei de piață.

"Scenariul mediu cu privire la efectul Brexit nu va fi unul catastrofal. Dar cu cât mai dur va fi Brexitul, cu atât mai negativ va fi scenariul. Ne putem imagina un impact mai dur care ar merge de la un punct procentual spre câte puncte procentuale. Nu vreau să vă alarmez dar avem unele scenarii cu adevărat înfricoșătoare", a declarat economistul șef al BERD, Sergei Guriev.

Cele mai mari pagube s-ar produce dacă Brexitul ar alimenta acțiuni împotriva UE în alt părți, ceea ce ar duce la contracararea politicilor de dezvoltare spre economia de piață. Chiar și un simplu "hard" Brexit, în care schimburile comerciale vor fi semnificativ afectate iar o serie de țări importante din aria de operațiuni a BERD ar fi afectate de o reducere a granturilor acordate de UE, ar fi suficient de dureros.

Europa de Sud-Est, regiune unde este inclusă și România, ar putea vedea cum creșterea PIB-ului său ar scădea, cumulat, cu aproape șase puncte procentuale până în 2021, în timp ce Ucraina, Europa Centrală, excluzând Polonia și statele baltice, ar suferi o reducere de aproximativ 4,2 puncte procentuale.

BERD, deținută de 64 de țări și două instituții interguvernamentale, susține dezvoltarea economiilor de piață și a democrației. În ultimii ani, BERD a început să-și reorienteze atenția dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord și țări precum Turcia. De la începutul activității sale, BERD a investit aproximativ șapte miliarde de euro în peste 368 de proiecte din România. În 2014, România a fost a șasea țară în topul principalilor beneficiari de investiții BERD.