Belgia deține președinția rotativă pentru a 13-a oară, într-un moment în care Uniunea Europeană se află la o răscruce de drumuri, confruntându-se cu consecințele agresiunii ruse în Ucraina, efectele post-pandemie, criza energetică, dezinformarea, evenimentele climatice extreme, conflictul din Orientul Mijlociu, se arată pe site-ul președinției belgiene, scrie G4Media.

Președinția belgiană se va concentra pe șase arii tematice și va acorda o atenție deosebită menținerii sprijinului neclintit pentru Ucraina. De asemenea, va sprijini adoptarea Agendei Strategice 2024-2029 și va pregăti discuții privind viitorul Uniunii Europene. Pe măsură ce ciclul instituțional actual se încheie, președinția va sprijini o tranziție spre următorul.

În privința afacerilor generale, președinția belgiană va continua lucrările în curs privind extinderea, iar în luna mai, UE va sărbători cea de-a 20-a aniversare de la cea mai mare extindere din istoria sa (2004), o piatră de hotar pentru unitatea și prosperitatea la nivelul întregului continent.

Un obiectiv principal al președinției belgiene în ceea ce privește afacerile externe va fi furnizarea de sprijin politic, economic, militar, umanitar și juridic foarte ferm pentru Ucraina. Pe zona de justiție și afaceri interne, prioritățile-cheie vor fi reforma sistemului de migrație și azil, precum și crearea unei zone Schengen reziliente.

„Protejează, întărește, pregătește” este sloganul țării la președinția Consiliului Uniunii Europene, acesta cuprinzând, în mod concis, cele șase teme cheie ale acestui al 13-lea mandat (angajamentul față de o Europă mai sigură, mai puternică și mai rezistentă, capabilă să navigheze în peisajul complex și în schimbare rapidă al politicii globale), conform mesajului premierului belgian, postat pe site-ul președinției.

Belgia a fost prima țară din UE care a deținut președinția Consiliului în perioada 1 ianuarie-30 iunie 1958, numărându-se printre membrii fondatori ai construcției comunitare. Belgia a fost primul stat care a deținut președinția, pentru că numele statului începe cu litera „B”, iar ordinea în care tratatele prevedeau că se asigura președinția rotativă era una alfabetică. Alte perioade în care Belgia a deținut președinția: ian. – iun. 1961; ian. – iun. 1964; ian. – iun. 1967; ian. – iun. 1970; ian. – iun. 1973; ian. – iun. 1978; iul. – dec. 1982; iul. – dec. 1987; ian. – iun. 1994; ian. – iun. 2002; iul.-dec. 2010.

Președinția Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotație, la fiecare șase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului și conducând reuniunile acestei formațiuni.

Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru șase luni.

Președinția are două misiuni principale: planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului și al grupurilor sale de pregătire și reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții ale UE.

Cu privire la rolul său de reprezentare, președinția UE reprezintă Consiliul în relațiile cu celelalte instituții ale UE, în special cu Comisia și cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obținerea unui acord privind dosarele legislative prin așa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informală și prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.

Din punct de vedere statistic, legislația luată în considerare în timpul unei președinții depinde de inițiativele Agendei Strategice a UE. De asemenea, circa 500-700 de propuneri legislative sunt luate în discuție în fiecare perioadă de șase luni, scrie site-ul www.gov.si.