Belarusul a fost zguduit de proteste de amploare după alegerile prezidențiale de la 9 august, marcate de acuzații de fraudă. Lukașenko, aflat la putere din 1994, a respins criticile, coordonând o reprimare dură a protestelor din fosta republică sovietică.

Confruntat cu cea mai mare criză din timpul regimului său, Lukașenko a sugerat reforme constituționale, fiind susținut public de aliatul tradițional Rusia, care ar reduce prerogativele președintelui.

El a oferit puține detalii, dar a spus că deciziile de a redistribui o parte din atribuții ar putea fi luată la o reuniune a Adunării Naționale, un organism politic fără nicio putere, dar despre care Aleksandr Lukașenko a spus că ar putea primi prerogative în curând.

Acest organism se reunește de obicei la fiecare cinci ani și aduce împreună mii de delegați, a căror candidatură este propusă de consilii locale, partidele pro-Lukașenko și sindicate.

Oponenții politici ai lui Lukașenko, dintre care cei mai proeminenți au fost încarcerați sau au fugit din țară, au respins propunerile de reformă ca pe o tactică de tragere de timp care să-l ajute pe Lukașenko să depășească perioada de proteste.

Aleksandr Lukașenko a spus că procesul de selectare a candidaților va începe marți. "Ar trebui să fie oameni care reprezintă toate straturile și grupurile de populație, întreg poporul belarus", a spus el.

Adunarea Națională se va reuni pe 11 și 12 februarie.

Președintele rus Vladimir Putin i-a cerut public lui Lukașenko să se angajeze într-un dialog cu forțele opoziției din Belarus. Cei doi lideri s-au întâlnit în septembrie la Moscova, prilej cu care Lukașenko a vorbit public despre inițierea unor reforme.

"Este posibil ca Lukașenko să încerce, cu ajutorul acestei adunări, să saboteze reforma constituțională pe care a părut să o promită Kremlinului în septembrie", a spus Aleksandr Klaskovski, un analist politic.

Sursa:Agerpres