În ultimele zile, mai multe surse au raportat mari mișcări militare rusești către granița estică a Ucrainei și în Crimeea, pe care forțele ruse au anexat-o de la Ucraina în martie 2014. Multe dintre aceste rapoarte au apărut pe Twitter, inclusiv relatări despre rachete de rază scurtă Iskander.

Deși își desfășoară mobilizarea de trupe și echipamente la frontiera cu Ucraina fără a se ascunde, Kremlinul nu a dat detalii despre unitățile implicate. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că deplasarea trupelor este o „afacere internă”, care nu ar trebui să preocupe pe nimeni. Unele trupe, inclusiv unități din Crimeea, au făcut exerciții militare, însă Peskov a acuzat Ucraina de organizarea unor „provocări”.

Dacă inițial autoritățile ucrainene raportaseră comasarea a 4.000 de militari ruși în apropiere de frontieră, surse citate de BBC din cadrul serviciilor de informații ucrainene au arătat că forțele suplimentare sunt formate din 16 batalioane de până la 14.000 de soldați. În total, potrivit purtătoarei de cuvânt a administrației prezidențiale de la Kiev, Iulia Mendel, Rusia are acum peste 40.000 de soldați în apropierea frontierei estice a Ucrainei și alți 40.000 în Crimeea, și numărul lor continuă să crească.

Se pregătește Rusia să invadeze Ucraina?

Potrivit analiștilor citați de BBC, Rusia ar putea pregăti o invazie, însă acest lucru este puțin probabil. Cu toate acestea, ar putea fi o invazie a „omuleților verzi”, așa cum s-a întâmplat în 2014, când militari fără însemne de grad, supranumiți „omuleții verzi”, și-au făcut apariția în Crimeea, preluând controlul asupra peninsulei ucrainene. Rusia a negat orice implicare, dar la un an după evenimente, președintele Vladimir Putin a recunoscut, aproape cu mândrie, că „omuleții verzi” erau, de fapt, militari ruși din trupele speciale.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a numit noua mobilizare a Rusiei drept „nejustificată și profund îngrijorătoare” și a afirmat că aceasta este „cea mai mare masă de trupe rusești de la anexarea ilegală a Crimeei și până acum”.

Ucraina, NATO și statele occidentale spun că Rusia a deplasat, de asemenea, unități regulate și armament în estul Ucrainei, în zonele controlate de separatiști. Kremlinul neagă acest lucru și numește orice prezență rusă în regiune drept „voluntară”.

Relațiile ruso-ucrainene și situația din Donbas

Relațiile ruso-ucrainene sunt acum cu siguranță ostile, dar nu este un război complet, fiind înregistrate doar confruntări sporadice pe linia frontului Donbas, susțin analiștii.

De la URSS în 1991, trupele ruse au intervenit în conflicte în mai multe zone ale fostei Uniuni Sovietice, în special în Cecenia și alte părți ale Caucazului. În aprilie 2014, imediat după anexarea Crimeei de către Rusia, separatiștii pro-ruși au ocupat o mare parte din regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei. Incursiunea a venit după luni de demonstrații pro-occidentale în Kiev care l-au înlăturat din funcție pe președintele pro-rus Viktor Ianukovici.

Cunoscută sub numele de Donbas, zona de conflict este în principal rusofonă, iar acum mulți dintre rezidenții săi au pașapoarte rusești. Președintele Putin spune că Rusia va apăra cetățenii ruși din străinătate, dacă se va vedea că sunt expuși riscului.

Utilizarea de către Rusia a forțelor speciale GRU, a războiului cibernetic și a propagandei în acest conflict și în alte conflicte este cunoscută sub numele de „război hibrid” – care nu este un război activ, dar nici un conflict înghețat precum în alte foste republici URSS.

Peste 13.000 de oameni au murit de la începutul conflictului în 2014. Ucraina spune că 26 dintre soldații săi au murit în Donbas doar în acest an, comparativ cu 50 în 2020 iar separatiștii au anunțat și ei 20 de pierderi de vieți în 2021.

Factorii care au dus la escaladarea conflictului dintre Rusia și Ucraina

În februarie 2012, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a impus sancțiuni pe numele lui Viktor Medvedchuk, un puternic oligarh ucrainean și prieten al președintelui Putin. Ucraina a interzis, de asemenea, transmisiile a trei posturi TV pro-ruse.

Totodată, Acordul de pace de la Minsk convenit în 2015 este în continuare departe de a fi respectat. De exemplu, nu există încă aranjamente pentru alegeri monitorizate independent în regiunile separatiste.

În conflictele anterioare care au avut loc în ceea ce Moscova numește „imediata vecinătate”, Rusia a trimis trupe ca „menținători de pace”, care în final au ajuns să rămână pentru mulți ani. Este cazul regiunii Transnistria din Moldova sau Osetia de Sud din Georgia, iar dacă acest lucru va fi aplicat și în Ucraina va aduce un control de lungă durată asupra regiunii.

Unii chiar speculează că Vladimir Putin vrea să-l testeze pe președintele american Joe Biden, care a adoptat o poziție mai dură față de Rusia decât a avut-o predecesorul său, Donald Trump.

Totodată, Putin se confruntă acum cu două mari provocări: alegerile parlamentare ce vor avea loc în luna septembrie și amplele proteste de susținere a opozantului rus Alexei Navalnîi, care este închis în condiții grele de detenție.

Tocmai de aceea, scenariul în care Kremlinul „apără” rușii din Ucraina ar putea atrage foarte mulți alegători, iar Navalnîi ar putea fi, de asemenea, marginalizat dacă Kremlinul atrage fervoarea patriotică pe subiectul Ucrainei.

Poate Ucraina să se bazeze pe NATO?

Nu prin tratat, deoarece Ucraina nu este membră a NATO, însă cele două au legături strânse iar Ucraina a primit de mai multe ori arme occidentale, inclusiv rachete antitanc US Javelin. Asta înseamnă că Rusia este conștientă, sau cel puțin ar trebui să fie, de faptul că un conflict armat cu Ucraina ar duce la un ajutor militar occidental și mai puternic pentru aceasta din urmă.

Președintele ucrainean Zelensky a cerut NATO să grăbească procesul de integrare a Ucrainei pe lista celor 30 de state membre, însă conflictul cu Rusia face ca acest lucru să fie dificil.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a cerut marți Rusiei să-și retragă trupele pe care le comasează la frontiera cu Ucraina și a subliniat că Alianța Nord-Atlantică, nu Moscova, este cea care va decide dacă Ucraina va deveni membră a organizației.

„Le revine celor 30 de aliați din NATO să decidă când este pregătită Ucraina pentru a deveni membră. Nimeni altcineva nu are vreun drept de a încerca să intervină sau să interfereze în acest proces. Rusia încearcă acum să restabilească un fel de sferă de influență unde ea încearcă să decidă ce pot face vecinii”, a accentuat secretarul general al Alianței.

De partea sa, șeful diplomației ucrainene a insistat că NATO și Occidentul trebuie să acționeze rapid pentru a preveni o escaladare a violențelor între Ucraina și Rusia.

Sursa: DIGI24