Când furtuna se va încheia, iar frontiera dintre lumi se va retrasa pentru alte 2-3 generații, Chișinăul și Kievul vor fi ori cele mai răsăritene capitale ale spațiului integrat occidental ori cele mai vestice capitale ale lumii ruse. Belarus deja nu mai există decât pe hârtie, fiind de facto o gubernie a Rusiei. Nu va mai exista zona gri („tampon”) de după Războiul Rece. Ori una, ori alta. Atacul militar al lui Putin asupra Ucrainei și atacul hibrid asupra Republicii Moldova arată clar intențiile Kremlinului: înapoi cu republicile ex-sovietice în sfera de influență a Moscovei, pe aliniamentele fostei URSS. Așa-zisa „neutralitate” va însemna captivitatea în închisoarea și înapoierea lumii dictatoriale ruse, care a suprimat toate drepturile, libertățile și speranțele celor care doreau deschiderea, democratizarea și modernizarea imperiului.

Lucrurile sunt simple, așadar, în esența lor: orientarea noii majorități parlamentare de la Chișinău va decide dacă Republica Moldova mai poate spera sau nu la integrarea în UE până în 2030. Dacă nu va fi 2030, nu va mai fi curând o altă posibilitate, iar fereastra de oportunitate se va închide. Să privim spre Turcia sau Serbia, de exemplu, teoretic state candidate la integrare, și să înțelegem ce înseamnă pași greșiți cu peste 10-12 ani în urmă și ferestre de oportunitate închise pentru una sau mai multe generații.

Condiția obligatorie pentru succesul integrării este finalizarea negocierilor de aderare la UE în mandatul actualei Comisii Europene și semnarea Tratatului de aderare până la sfârșitul lui 2028, cel târziu începutul lui 2029, astfel încât după alegerile europene din iunie 2029 să rămână doar ratificarea Tratatului în cele 27 de state membre (un proces politic destul de sensibil, dar asta este o altă discuție) și, sperăm, aderarea efectivă în 2030.

Teoretic, scenariul de mai sus este posibil. Cu sau fără Transnistria (o discuție pe care o păstrăm pentru anii următori). Desigur, nu există garanții că această fereastră de oportunitate va fi fructificată, inclusiv din motive independente de voința Chișinăului, care țin de politica din interiorul UE, de alegerile din statele membre (Franța, Olanda), de evoluția economiei europene etc. Șansa trebuie însă jucată. Odată cu Republica Moldova ar mai putea adera, la pachet, și 1-2 state din Balcanii de Vest (Macedonia de Nord, Muntenegru sau Albania, deja state membre ale NATO) în timp ce cu Ucraina s-ar putea încheia un acord special de asociere consolidată. Este cel mai bun, mai rapid, mai optimist scenariu pentru Chișinău și cam singurul care mai permite fructificarea acestei ferestre de oportunitate.

Pentru a finaliza negocierile de aderare în trei ani, la Chișinău trebuie să existe un guvern pro-UE în legislatura 2025-2029 care să asume clar, responsabil și hotărât reformele necesare, și care să lucreze cu președinta Maia Sandu, foarte bine văzută în Europa.

Așa cum s-a constatat imediat în Georgia, care a pierdut în 2024, din păcate, războiul hibrid în fața Rusiei, instalarea guvernului pro-rus a însemnat compromiterea integrării europene a Georgiei. Nu poți să votezi partide pro-ruse și să te mai aștepți să primești beneficii din partea UE! Cetățenii georgieni și-au luat adio de la Europa, deși la Tbilisi erau mulți tineri pro-europeni și o energie pro-europeană vibrantă, care nu a reușit însă să atingă nivelul masei critice. Pentru ei, fereastra de oportunitate deja s-a închis.

Duminică, 28 septembrie, bătălia pentru 51+ mandate în parlament plasează PAS în poziția de singură forță politică pro-europeană semnificativă, care va trece pragul electoral. Nu știu dacă e bine sau e rău că așa este structurat sistemul politic din Republica Moldova, bazat pe un singur partid major pro-UE, dar aceasta este realitatea. Este mult prea târziu acum pentru comentarii, nuanțe și propuneri alternative care ar risipi voturile bune și, în aceste condiții, trebuie dat votul util. În interiorul republicii și în diaspora, toți cei care aspiră la integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie acum să voteze PAS, pentru a se apropia de 50 de mandate.

Sondajele, care nu includ diaspora, arată că PAS va depăși cu siguranță 40 de mandate pe teritoriul republicii, incluzând efectul redistribuirii. Diaspora poate aduce mandatele decisive în favoarea PAS, având în vedere că votul masiv pro-european al cetățenilor moldoveni din Europa va depăși 70-75%. Așadar, calculele se vor face undeva la limită.

România este în aceste momente mai mult, mai puternic și mai clar ca oricând o susținătoare a integrării europene a Republicii Moldova, așa cum au arătat vizitele din ultimele luni ale președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan și numeroasele acțiuni și demersuri de sprijin ale Bucureștiului, atât în relația directă bilaterală cât și la Chișinău.

Împreună, putem reunifica spațiul celor două state de limbă română în interiorul liber, dezvoltat și democratic al Uniunii Europene. Economic, cultural, social, ca dezvoltare a infrastructurii de transport și energetice, România și Republica Moldova sunt în convergență accelerată. Este nevoie ca majoritatea parlamentară de la Chișinău să rămână pro-UE după alegeri, iar noul guvern al Republicii Moldova să ducă mai departe obiectivele și sarcinile aderării.

Nu, războiul hibrid al Rusiei nu se va încheia după aceste alegeri! Moscova va continua să încerce destabilizarea prin toate mijloacele a Republicii Moldova, pentru a o face să eșueze pe calea europeană, scufundând-o în haos, pentru a o putea pescui ulterior în apele tulburi ale dezinformării, neîncrederii și manipulării anti-europene. Dar duminică se va duce o mare și importantă bătălie, cea numărată în voturi, dincolo de care vom ști dacă mai avem cel puțin dreptul și motivele să sperăm în continuare pentru viitorul european al Republicii Moldova.

Mergeți la vot și va fi bine!