O evaluare a stadiului acestora ar urma să fie făcută, în cadrul vizitei sale de luni la Chișinău de Comisarul european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn. Această vizită ne-a determinat să trecem în revistă suportul financiar de care puteau beneficia cetățenii Republicii Moldova, dacă autoritățile și-ar fi respectat angajamentele pe și le-au asumat în fața partenerilor occidentali.

Prima care și-a sistat finanțarea promisă autoritățile de la Chișinău a fost Banca Mondială, care a „înghețat” circa 45 de milioane de dolari, destinați suportului bugetar, până când autoritățile nu vor întreprinde acțiuni decisive pentru soluționarea problemelor din sectorul bancar.

Ulterior, la nici o lună, Chișinăul a ratat alți 47,5 milioane de euro din partea Uniunii Europene. Banii urmau să fie alocați sub formă de sprijin financiar în mai multe domenii, inclusiv pentru reformarea justiției.

Lipsa reformelor, crizele politice prelungite și trenarea anchetei în cazul miliardului furat din trei bănci moldovenești a făcut ca nici FMI să nu încheie un acord de finanțare cu guvernarea de la Chișinău, în urma căruia Republica Moldova ar fi obținut până la 172.5 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (DST), echivalentul a 241 de milioane de dolari.

Incertitudinea a făcut ca mai mulți agenți economici mari să-și lichideze afacerile, iar  investitorii să se gândească de două ori înainte de a-și plasa banii în economia moldovenească, fapt care, potrivit mai multor experți în domeniu, ar fi cauzat un rateu de încă circa 30 de milioane de euro.