Andres Marcoleta, cercetător în cadrul Universității din Chile, conducătorul studiului publicat în luna martie în revista Science of the Total Environment, a spus că aceste ''supraputeri'', care au evoluat pentru a rezista la condiții extreme, sunt conținute în fragmente ADN mobile care pot fi ușor transferate altor bacterii, notează AGERPRES.

''Știm că solurile din Peninsula Antarctică, una dintre regiunile polare cele mai afectate de topirea gheții, găzduiește o mare varietate de bacterii'', a spus Marcoleta. ''Și că unele dintre acestea constituie o sursă potențială de gene ancestrale care conferă rezistență la antibiotice''.

Foto: (c) Courtesy of University of Chile/Handout via REUTERS

Oamenii de știință de la Universitatea din Chile au colectat mai multe mostre din Peninsula Antarctică în perioada 2017-2019.

''Merită să ne punem întrebarea dacă schimbările climatice ar putea avea un impact asupra apariției bolilor infecțioase'', a spus Marcoleta.

''Într-un scenariu posibil, aceste gene ar putea părăsi acest rezervor și promova apariția și proliferarea bolilor infecțioase''.

Foto: (c) Courtesy of University of Chile/Handout via REUTERS

Cercetătorii au ajuns la concluzia că bacteriile Pseudomonas, unul dintre grupurile predominante de bacterii din Peninsula Antarctică, nu sunt patogene, ci pot fi o sursă de ''gene rezistente'', care nu sunt anihilate de dezinfectanți obișnuiți cum ar fi cuprul, clorul sau amoniul cuaternar.

Cu toate acestea, celălalt fel de bacterii pe care l-au analizat, Polaromonas, are ''potențialul de a inactiva antibioticele de tipul beta-lactamice, care sunt esențiale pentru tratamentul diferitelor infecții'', a spus Marcoleta.