Acestea se arată în notele întocmite de un oficial de la Washington ce a participat la o întâlnire între generali ruși și responsabili americani, consemnează joi, 2 aprilie, presa britanică, informează Agerpres.

Conform acestor note consultate de The Times, la respectiva întâlnire ce ar fi avut loc luna trecută în Germania, Moscova a amenințat cu un „spectru de răspunsuri, de la cele nucleare până la cele fără caracter militar” dacă NATO își dislocă mai multe forțe în Lituania, Letonia și Estonia. De asemenea, generalii ruși participanți la discuții au menționat că dacă NATO furnizează arme Ucrainei, acest lucru va fi considerat la Moscova drept „o nouă intruziune a NATO către granițele Rusiei” și drept urmare „poporul rus ar putea cere o reacție puternică”.

Potrivit notelor comentate și de publicațiile The Independent și Financial Times, generalii ruși au mai spus atunci că „aceleași condiții care au existat în Ucraina și au determinat Rusia să treacă la acțiune acolo” sunt constatate de Moscova și în cele trei state baltice, care, la fel ca Ucraina, au pe teritoriul lor minorități rusofone numeroase.

Totuși, documentele citate sugerează că Moscova intenționează să evite infiltrările de trupe și de armament, favorizând alte mijloace, pentru a nu da Alianței Nord-Atlantice motive să desfășoare la rândul ei trupe. Însă dacă NATO recurge la o astfel de măsură, atunci această organizație ar fi considerată la Moscova drept „un potențial co-agresor împotriva minorităților rusofone din statele baltice”, unde, conform aprecierii oficialului american ce a întocmit notele, situația este „pentru Statele Unite potențial mai periculoasă ca în Ucraina”.

Și președintele rus Vladimir Putin a evocat recent, într-un documentar despre anexarea Crimeii, că în primăvara anului trecut nu a exclus posibilitatea de a ordona punerea forțelor nucleare rusești în stare de alertă dacă planul de alipire a acestei peninsule nu s-ar fi desfășurat conform așteptărilor Rusiei.

Într-o primă reacție oficială a Moscovei după articolele publicate joi de presa britanică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că Rusia ar fi formulat amenințările menționate, dar nu a dezvoltat subiectul și nu a oferit precizări convingătoare, limitându-se să afirme, conform agenției EFE, că este vorba despre un „exemplu clasic al isteriei continue menite să demonizeze” Rusia.