Totodată, se atestă cazuri îngrijorătoare de intimidare a jurnaliștilor cu procese penale, mai remarcă experții, cu referire la situația recentă când fostul comisar al municipiului Chișinău, Vladimir Botnari, a cerut deschiderea unui dosar penal pe numele unei jurnaliste de investigație. 

Jurnalista Centrului de Investigații Jurnalistice, Mariana Rață a fost chemată în instanță de fostul comisar al municipiului Chișinău, Vladimir Botnari, care a invocat faptul că i-au fost utilizate și publicate datele personale, inclusiv cele ale membrilor familiei.

Numele său a fost menționat într-un articol, unde a fost amintită o investigație jurnalistică mai veche despre averea demnitarului. De asemenea, fostul polițist a cerut tragerea la răspundere penală a tuturor celor care au accesat și difuzat date cu caracter personal care îi vizează familia. Mariana Rață crede că astfel este transmis un mesaj de amenințare pentru toți jurnaliștii.

„Semnalul a fost transmis jurnaliștilor: Vedeți, până acum ne-am limitat la proces civile, acum am găsit o nouă cale, putem merge și pe procedură penală. Fiți atenți ce faceți!”

În opinia Nadejdei Hriptievschi, jurist la Centrul de Resurse Juridice, acesta este un act de intimidare a jurnaliștilor.

„Să transmitem un mesaj foarte clar autorităților, că astfel de comportamente, de fapt, constituie intimidare. Numele persoanei nu constituie date cu caracter personal. Vorbim de numele persoanei care a avut o funcție publică, vorbim de o investigație legată de averea persoanei.”

Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a remarcat  lipsa de reacție din partea autorităților la acest caz și la alte cazuri de intimidare a jurnaliștilor.

„Ne miră faptul că Guvernul Republicii Moldova, declarat pro-european, Parlamentul Republicii Moldova, unde de asemenea există o majoritate declarat pro-europeană, Comisia parlamentară pentru mass-media, nu au reacționat în niciun fel.”

Experții au menționat că în ultimii doi ani s-au înregistrat mai multe cazuri de presiune asupra jurnaliștilor de investigație, inclusiv a celor din presa locală, care au fost chemați la organele de drept pentru a prezenta datele colectate pentru scrierea textelor.

De asemenea, informații precum numele polițiștilor sau procurorilor, precum și CV-urile unor candidați la funcții publice au fost ascunse de autorități, ca fiind date cu caracter personal.