„Din păcate, legea și la forumul media anul 2022 pe care l-am organizat au venit unii jurnaliști din Găgăuzia și ne spuneau că restricțiile de retransmitere pe teritoriul R. Moldova a programelor informative și informative analitice din Federația Rusă care au fost interzise aicea, acolo nu funcționează pentru că companiile de cablu retransmit în continuare posturile rusești. Acum nu cunosc care este situația pentru că am semnalat lucrul acesta la Consiliul Audiovizualului, dar o asemenea situație a existat în toamna anului trecut. Reiese că populația din Găgăuzia dacă nu se informează din alte surse și rămâne pe postul public nu prea află ce se întâmplă acolo. În mod special se omite tema războiului,” a spus președinta Consilului de Presă din Republica Moldova, scrie sursa citată.

Totodată, Viorica Zaharia a menționat că Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului le-a spus că se face o monitorizare a posturilor TV din Găgăuzia și că au dat peste un reportaj care era despre refugiați, dar nu se spunea circumstanțele cum au ajuns ei în R. Moldova.

„Este o distorsionare a realității care ar trebui penalizată desigur pentru că avem legislației pentru asta. Autonomia Găgăuzei este un teritoriu unde înflorește dezinformarea prin această omisiune. Este un teritoriu vulnerabil care ar trebui monitorizat mai atent de către centru,” a mai adăgat Viorica Zaharia.

Cu toate acestea, Petru Macovei a menționat că autoritățile centrale controlând Autonomia Găgăuze în același timp evită să ia măsuri dure pentru a nu amplifica și mai mult conflictul existent de mai mulți ani dintre autoritățile centrale și autoritățile regionale de acolo de la Comrat.

„Avem mesaje separatiste la modul direct în această regiune, chiar am adus azi un exemplu acolo se editează un ziar găgăuz al unei mișcări populare care a avut cândva un rol important în crearea propriu-zisă a acestei autonomii. În această publicație la modul direct se cere ieșirea Găgăuzei din componența R. Moldova deoarece spun ei, iată-iată R. Moldova se va uni cu România și ei argumentează prin faptul că în legislația R. Moldova a fost înlocuită sintagma limba moldovenească cu limba română. Ei asta înțeleg ca pe o punte de unire a R. Moldova cu România, plus au mai fost și niște politicieni marginali care declară de exemplu că R. Moldova are mai puține șanse să adere la UE decât să se unească cu România și oamenii încearcă să facă speculații pe această temă,” spune Petru Macovei, director executiv API.