Câteva dintre cele mai importante declarații din interviu:

• Nu putem nega că au fost [făcute și anterior] schimbări în sectorul justiției, dar nu cele așteptate de oameni. Mai ales că ultimii ani arată o degradare și o scădere a încrederii cetățeanului în justiție;
• Acum se clădește fundamentul [reformei];
• Există anumite semne de rezistență [din partea sistemului] și era firesc să apară această rezistență. Dacă vorbim din perspectiva sistemului justiției, probabil, se interpretează că, iată, din nou, politicul dorește să intervină cu anumite schimbări, ceea ce nu este așa;
• Mesajul Ministerului Justiției este că prin această reformă a justiției, în primul rând, vrem să-i încurajăm pe cei care merită să fie promovați, adică după principiul meritocrației și nu invers – cei care au probleme de integritate să nu facă justiție;
• Sperăm ca în două-trei luni să fie evaluați candidații pentru CSM și CSP. În acest caz, mingea e pe partea Comisiei de evaluare;
• Cred că noi suntem pionieri la exercițiul prevettingului. Procese de vetting sunt în alte țări și durează deja de mai mulți ani. Evaluarea membrilor CSM și CSP – [prevettingul] – nu a mai existat și lucrul acesta a fost remarcat pozitiv și de partenerii de dezvoltare;
• Proiectul de lege cu privire la vetting [evaluarea judecătorilor și procurorilor] neapărat va fi prezentat spre avizare și Comisiei de la Veneția, astfel ca să avem un acord și o evaluare din partea acesteia, proiectul să fie pe deplin corect, echilibrat și să asigure toate garanțiile necesare, astfel ca să putem trece la implementarea acestuia începând cu toamna 2022. [...] Exercițiul de vetting, de curățare, va fi unul îndelungat, anevoios [...] În prezent, se discută despre trei etape, astfel ca să putem asigura funcționarea sistemului în timp, să nu fie blocat procesul de examinare a cauzelor și să fie asigurat accesul cetățenilor la justiție;
• Procesul de vetting ar putea dura până la patru ani;
• [Despre câți magistrați și procurori ar putea părăsi sistemul după evaluare.] Suntem siguri într-o anumită măsură că o bună parte din judecători și procurori își vor depune benevol demisia atunci când va fi anunțat startul acestui exercițiu. [...] Sunt niște semnale în acest sens și cred că ele vor fi și mai multe atunci când va fi publicată și legea vettinului. Nu putem spune care ar fi cifra estimativă, dar dacă ar fi o rată de 30-40% – ar fi bine;
• Pledăm pentru mărirea numărului de admiteri a audienților la Institutul Național de Justiție, astfel încât să asigurăm funcționalitatea sistemului de justiție și ca cetățeanul să nu simtă limitări în ceea ce privește accesul la justiție;
• Se lucrează la eficientizarea muncii judecătorilor, în sensul reducerii timpului de examinare a cauzelor. Asta înseamnă să aplicăm proceduri de reglementare prin lege;
• Se ia în calcul revizuirea modalității de calculare a salariilor grefierilor, asistenților judecătorilor, consultanților din cadrul procuraturilor – categoriile cele mai afectate în ce privește retribuirea muncii. Propuneri în acest sens ar putea fi făcute anul viitor;
• În afară de corupție, neîncrederea oamenilor în justiție s-a fundamentat și pe comportamentul nu tocmai profesionist al reprezentanților sistemului de justiție și aici nu mă refer doar la judecători și procurori, ci și la reprezentanții profesiilor juridice – avocați, notari, executori, experți judiciari...;
• Foarte curând nu vom putea vorbi despre o justiție corectă, fiindcă au fost prea mulți ani cu probleme, cu scheme, cu tot felul de acțiuni și cazuri de corupție care au pătat mult imaginea justiției în ansamblu [...] Noi sperăm foarte mult ca, cel puțin peste patru ani, după ce vom implementa marea majoritate din acțiunile asumate, să putem vorbi despre o îmbunătățire reală a situației din sistemul de justiție și de creșterea nivelului de încredere a populației în justiție.

* Interviul a fost realizat în cadrul Campaniei Pentru o Justiție Sănătoasă, implementată de Asociația Presei Independente din Moldova.