AUDIO | Nicolae Ciucă: România poate să se coordoneze cu alte țări membre ale UE pentru a asigura sprijinul de care Rep. Moldova are nevoie în demersul de a se alătura familiei europene și desigur vom continua activitățile de colaborare și sprijin

  • 24 Iunie 11:47
0%
00:00:00
00:00:00

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (24 iunie, ora 00:05) - "Serviciul de noapte" - Realizator: Maria Țoghină

Realizator: Bun regăsit, dragi prieteni! Suntem la începutul unei veri care se anunță a fi foarte capricioasă la propriu, dar mai ales la figurat. Nici nu am apucat să ne revenim după criza provocată de pandemia de COVID-19 că alte două evenimente majore au determinat creșteri ale nivelului de stres pentru fiecare român: criza din domeniul energiei și conflictul din Ucraina. Între grija pentru sănătate și îngrijorările cu privire la ziua de mâine, românii așteaptă de la conducătorii țării soluții concrete, adaptate la realitatea acestei perioade, dar și strategii pe termen mediu, care să asigure dezvoltarea economică și mult dorita bunăstare. Cum putem opri explozia prețurilor, devalorizarea leului și creșterea inflației? Care este strategia Guvernului pentru a asigura independența energetică a României? Care sunt oportunitățile și riscurile pentru țara noastră în actualul context geopolitic? La "Serviciul de noapte" discutăm cu cel care nu doar că are răspunsuri la toate aceste întrebări, dar are și soluțiile și autoritatea necesară de a le implementa. Invitatul ediției este primul ministru al Guvernului României, domnul Nicolae Ciucă. Bună seara și bun venit la "Serviciul de noapte"!

Nicolae Ciucă: Bună seara! Bine v-am găsit!

Realizator: Domnule prim-ministru, începem cu actualitatea zilei: care sunt veștile bune după ședința de guvern, pentru că oamenii speră că se va implementa rapid mecanismul de compensare a prețului la pompă pentru benzină și motorină? Cum va funcționa acest mecanism în mod concret și cu cât vă așteptați să se reducă prețul carburanților?

Nicolae Ciucă: În urmă cu două săptămâni, poate chiar mai mult decât atât, am analizat această problemă a prețului carburanților și, sigur, am avut în vedere și evoluțiile care s-au întâmplat în urmă cu mai multe luni, atunci când, vă aduceți aminte, prețul la carburant a crescut în câteva ore, depășind 10-11 lei și contextul în care am simțit că trebuie să facem ceva a fost practic aliniat și cu acea ordonanță de urgență prin care ne propunem să..., ne-am propus și am și realizat instrumentul prin care să combatem specula. Practic, săptămâna trecută în ședința de guvern am dat sarcină miniștrilor de resort, mai precis Ministerului Energiei și Ministerului Finanțelor împreună cu instituțiile competente în acest domeniu să verifice Care sunt elementele de preț la combustibil și, totodată, să-mi prezinte care pot fi măsurile prin care să gestionăm impactul, efectele pe care le pot produce creșterile la prețul carburantului. Ulterior am avut o dezbatere și, sigur, analiză în cadrul coaliției. Am discutat pe baza unui dialog deschis și cu industria de profil, pentru că acest dialog l-am promovat încă de la preluarea guvernării și am considerat că este necesar să avem o abordare cât se poate de echitabilă față de toți jucătorii în domeniu și am ajuns la o concluzie clară că este nevoie de o măsură cât se poate de echitabilă față de toți jucătorii în dimeniu și am ajuns la o concluzie clară, că este nevoie cât se poate de echitabilă și de onestă prin care să protejăm cetățenii, să protejăm economia și, de asemenea, să putem să luăm o măsură pe care ne-o permitem, pentru că aici discutăm de o serie întreagă de crize care afectează atât cetățenii, care afectează economia, care afectează viața noastră de zi cu zi și pe care guvernul trebuie să le gestioneze și să ia măsuri astfel încât...

Realizator: Simultan.

Nicolae Ciucă: Simultan și înlănțuite una după alta și chiar suprapuse. Și în analiza care s-a făcut la nivelul specialiștilor am putut să luăm această decizie, ca, începând cu 1 iulie, pe o perioadă de trei luni de zile, împreună cu industria, așa cum am spus, să asigurăm o reducere a prețului la pompă cu 50 de bani și chestiunea aceasta se va vedea direct pe bonul fiscal, deducerea se va vedea pe bonul fiscal, fără să fie nevoie de alte artificii birocratice. Ministerul Finanțelor împreună cu Ministerul Energiei au identificat mecanismele necesare, ele urmează să fie puse în pagină procedural, astfel încât printr-un act normativ emis la nivelul Guvernului să putem să și reglementăm decizia pe care am luat-o astăzi.

Realizator: Domnule prim-ministru, e firesc că oamenii care ne ascultă spun: "e o măsură bună, dar parcă prea puțin jumătate de leu, 50 de bani". Care este efortul și de ce s-a putut doar atât, de ce nu mai mult?

Nicolae Ciucă: În primul rând, valoarea totală a acestei decizii este de 2 miliarde de lei. Guvernul a putut să identifice această sumă, adică 50%, respectiv 1 miliard de lei pe care putem să îl alocăm pentru măsura despre care vorbim și cealaltă jumătate să fi suportată de către producător, de către industria petrolieră. Am ținut cont și de exemplele și modelele care au fost aplicate în alte țări. Astăzi, în declarația de presă am menționat Spania și Franța. Este o formulă pe care au aplicat-o și acolo și, totodată, am ținut cont că într-o situație de criză este nevoie de măsuri echilibrate și putem să vedem în țările vecine ce se întâmplă atunci când intervii brusc cu măsuri care produc efecte nedorite în economia acestei activități specifice de asigurare a produselor petroliere și, fiind vorba de o piață liberă, știm cu toții că există și o reacție a pieței. Ca atare, am convenit și aș fi vrut cu toată dorința personală și dorința Guvernului să fi putut mai mult decât atât. Nu pot să vin în fața oamenilor și să anunț o măsură pe care nu o putem susține administrativ. În aceste momente este nevoie de onestitate și de transparență și să spunem oamenilor adevărul. Trecem prin această situație de crize succesive, multiple, deloc ușoare și avem nevoie de măsuri echilibrate, de măsuri care să ne mențină în stabilitate. Cred că mai important decât orice în momentul de față este să asigurăm stabilitatea și să asigurăm echilibrul din toate punctele de vedere. O abordare politicianistă în astfel de situații este total neproductivă și nu cred că cetățenii, românii merită să fie păcăliți, să li se inducă așteptări care ulterior să nu se întâmple. Am preferat de fiecare dată să vorbesc mai puțin, să apar mai puțin în expunerea aceasta media și să fac ceea ce am de făcut, pentru că o astfel de situație se gestionează cu foarte mult discernământ, cu foarte mult efort de echipă și cu oameni care înțeleg cu adevărat care este situația. Cred că mai presus de partea aceasta politică trebuie să punem responsabilitatea față de țară și responsabilitatea față de cetățeni. Nu cred că este momentul în care să abordăm un demers de concurență politică pe subiecte care sunt cât se poate de serioase și care impactează viața oamenilor.

Realizator: Este foarte important ceea ce spuneți, domnule prim-ministru, pentru că de multă vreme noi, în România, nu a mai avut o discuție sinceră legată de un proiect de țară și poate în finalul interviului ne oprim puțin și asupra acestei idei a proiectului de țară „Încotro România?”. Până atunci, să vedem la zona de început, de debut, deja au trecut foarte rapid, nici nu vă întreb cât de rapid, șapte luni de la preluarea mandatului, cum a evoluat România în acest interval și care a fost pentru dumneavoastră cea mai mare provocare a acestor luni? Bănuiesc că nu vă așteptați să se întâmple câte s-au întâmplat în aceste luni. 

Nicolae Ciucă: Am preluat guvernarea după o perioadă în care a trebuit să suportăm cu toții rigorile și limitările din perioada pandemiei. Am preluat, de asemenea,  guvernarea după o perioadă de criză politică, vă aduceți aminte că au fost trei luni în care au avut loc o serie întreagă de dezbateri și de frământări și s-a decis realizarea acestei coaliții, pe care, sigur, foarte mulți oameni la vremea respectivă nu o vedeau cu mine ochi buni. Au considerat că un partid de centru-dreapta cu un partid de centru-stânga nu vor fi atât de compatibile să poată să realizeze această condiție. Sigur, trebuie să amintim și de UDMR și iată trei partide și-au asumat responsabilitatea pentru asigurarea stabilității și guvernării țării, care așa cum spuneam anterior, din punctul meu de vedere cel mai important obiectiv în momentul de față este asigurăm stabilitatea. Ca atare, ați surprins foarte bine faptul că atunci chiar nu ne așteptam la mai rău decât deja trăisem. Începuse criza energiei, părea să se rezolve, a fost acea ordonanță de urgență, prin care se încerca temperarea evoluției prețurilor la energie electrică și la gaze. Ori, tocmai, și în situația de astăzi, astfel când am stabilit prețul la carburant, cam un fel Déjà vu, cam tot în aceeași situație ne aflam și atunci, și după aceea n-a mai trecut mult și a început războiul din Ucraina, invaziei forțelor armate ruse, invazia neprovocată a forțelor armate ruse în Ucraina. Și, desigur, întreaga activitate a guvernului a fost centrată pe rezolvarea tuturor acestor situații zilnice, pentru că dinamica și evoluția acestor crize se schimba de la o zi la alta și a fost nevoie ca guvernul să își folosească toată capacitatea umană și materială, financiară să poată să facă față și să mențină echilibrul în acese crize. Deci, soluțiile au fost identificate în așa fel încât să putem să asigurăm administrarea țării și totodată să gândim și proiectele care ne erau stabilite prin programul de guvernare. Vreau să fac o mențiune, atunci când am preluat guvernarea puțini ne-au crezut în stare să aprobăm bugetul până la sfârșitul anului și, totodată, să îndeplinim și țintele, și jaloanele, din PNRR, care erau, efectiv, neatinse. Am reușit într-o lună de zile să atingem aceste obiective, am avut bugetul aprobat, ceea ce a însemnat un obiectiv foarte, foarte, important pentru că nu știu ce am fi făcut dacă nu aveam bugetul aprobat la vremea respectivă.

Realizator: La asta mă gândeam, ce mare șansă să faci lucrurile la timpul lor.

Nicolae Ciucă: Și trebuie să ne fie învățătură de minte, să facem toate lucrurile la timpul lor. Ulterior, am căutat ca dincolo de aceste activități curente zilnice, de gestionare a situațiilor de criză, să ne gândim și la viitor, pentru că guvernul venea pe un nivel de ambiție foarte mare, și anume menținerea unui procent și asigurarea unui procent foarte mare față de cele care au fost prevăzute până acum în programul de guvernare pentru investiții, concomitent cu măsurile de asigurare a remunerației pentru persoanele cu vulnerabilități. Am reușit ca în interiorul celor trei partide să echilibrăm foarte bine atât măsurile care țineau de investiții și de protejarea economiei, de protejarea locurilor de muncă și protejarea cetățenilor. Cred că astea au fost provocările cele mai mari și totodată să realizăm mecanismele prin care să putem să atragem aceste fonduri europene. Discutăm de 96 de miliarde de euro care ne sunt la dispoziție atât prin fondurile de coeziune - aici vorbim de perioada aceasta de prelungire pentru programul multianual 2014-2020, care urmează să se încheie în 2023, și nu ne permitem să pierdem acești bani. Vorbim de miliarde de euro pe care trebuie să le absorbim; dezangajarea acestor fonduri este inadmisibilă. Totodată, Programul Național de Redresare și Reziliență, pentru care nu aveam mecanisme, nu a avut nimeni experiență în sensul acesta, fiind o oportunitate uriașă, pentru că diferența între acest program și cele multianuale este dată de faptul că nu mai există perioadă de grație, de prelungire...

Realizator: Take it or leave it.

Nicolae Ciucă: Exact. A început în anul 2021, se va finaliza în 2022. Ai îndeplinit obiectivele și țintele respective, ai reușit să atragi banii. Nu, sunt bani pierduți. Dacă cineva gândește că noi ne putem permite să pierdem acești bani, este într-o mare eroare. Noi avem nevoie să atragem acești bani, pentru că sunt bani destinați modernizării României, sunt bani destinați rezolvării problemelor de care ne plângem de cu mulți ani în urmă. Avem posibilitatea să realizăm debirocratizarea, avem posibilitatea să modernizăm administrația, avem posibilitatea să digitalizăm, să asigurăm servicii publice mult mai accesibile cetățenilor noștri, avem posibilitatea să modernizăm sănătatea, avem posibilitatea să modernizăm sistemul de educație. Sunt chestiuni pe care în momentul de față avem focalizată întreaga atenție a Guvernului. Și, totodată, în același timp, și deja avem programele operaționale aprobate, și astăzi în ședința de guvern am aprobat unul dintre ele, operaționalizarea programelor pentru cadrul multianual 2021-2027 și, în felul acesta, ajungem la suma totală despre care vorbeam anterior și, de asemenea, de angajamentul nostru guvernamental pentru astfel de proiecte. Vorbeați mai devreme un pic care este proiectul nostru de țară. Proiectul nostru de țară în momentul de față este să fim în măsură să asigurăm echilibrul și să asigurăm stabilitatea economică, să asigurăm locuri de muncă, să asigurăm mai multe locuri de muncă, să-i determinăm pe românii care sunt astăzi în diaspora și care știu că își doresc să vină acasă și pentru a le îndeplini dorința trebuie să creăm acel nivel de încredere, să creăm acele schimbări, acele modernizări în care ei să poată să revină și să ducă aceeași viață pe care o duc astăzi în țările din vestul Europei.

Realizator: Domnule prim-ministru, în primele minute ale interviului nostru ați folosit de mai multe ori expresia stabilitate, stabilitatea țării, stabilitatea guvernării. De ce, privind retrospectiv la cele șapte luni și privind către viitor, de ce este atât de importantă stabilitatea? Ce ar trebui să înțeleagă  ascultătorul simplu care ne urmărește la această oră, care este curios, să știe ce se întâmplă cu țara?

Nicolae Ciucă: Într-o situație de criză este nevoie de stabilitate și am spus sabilitate pentru că dezechilibrele într-o situație de criză se pot produce cel mai ușor. Or, rostul nostru este tocmai să evităm aceste derapaje, aceste dezechilibre și aceasta se poate realiza doar prin a înțelege cu adevărat ce înseamnă stabilitatea în adevăratul sens al cuvântului - stabilitate economică, stabilitate socială, stabilitatea mediului de afaceri, încredere...

Realizator: Stabilitate politică.

Nicolae Ciucă: Ajungeam și la stabilitatea politică. Încredere, predictibilitate sunt elemente pe care le-am desprins din dialogul pe care l-am avut cu mediul asociativ, cu cetățenii, cu mediul de afaceri, cu instituțiile Guvernului, instituțiile statului. Și deasupra tuturor este nevoie de stabilitate politică, pentru că atunci când discuți cu parteneri și discuți probleme de interes privind investiții, atragerea investițiilor în țara noastră, primul lucru la care se uită este stabilitatea, stabilitatea macroeconomică și, desigur, stabilitatea politică, pentru că această stabilitate asigură încrederea și predictibilitatea în investițiile pe care vor să le facă. Și, de asemenea - cred că este cel mai important - asigură încrederea cetățenilor că pot să își planifice, la rândul lor, activitățile, obiectivele proprii într-o perspectivă predictibilă. Altfel, atunci când...

Realizator: Știți cum îi place românului să spună: "Atunci când nu se întâmplă așa, suntem frunză în vânt".

Nicolae Ciucă: Nu cred că trebuie să ne gândim să ajungem vreodată frunză în vânt, pentru că nu știe nici în ce direcție se duce, nici unde o să aterizeze.

Realizator: Domnule prim-ministru, după doi ani de pandemie, cu toții ne dorim să revenim la viața de dinainte. Din nefericire, ne confruntăm, iată, cu o criză economică ale cărei prime efecte s-au resimțit încă din toamna anului trecut. Am fi putut preveni această criză, este ceva ce am fi putut face noi mai bine? Pentru că este important pentru ascultătorii Radio România Actualități să înțeleagă contextul economic global, nu doar contextul național. Poate că ne întrebăm unde am greșit noi de suntem în această criză. E doar o greșeală a noastră?

Nicolae Ciucă: De criză economică, la nivel național, am fi putut discuta dacă România se află într-o scădere economică, într-o pierdere economică, în comparație cu celelalte țări, or, tocmai că nu este așa. După perioada aceasta de pandemie, cu măsurile care s-au luat și la nivel național și la nivel european, practic, PNRR este rezultatul unei decizii a Uniunii Europene. Și aici aș dori să fac o paranteză și să subliniez cât de important este să fim membri ai Uniunii Europene și să fim membri ai Alianței Nord-Atlantice, sunt umbrelele noastre de siguranță, sunt garanția noastră pentru programele acestea de oportunitate privind menținerea stabilității despre care am vorbit - închid paranteza. Revenind la întrebarea dumneavoastră, suntem, prin măsurile pe care le-am luat, deși nu ni s-au acordat șanse foarte mari, țara cu cea mai mare creștere economică pe primul trimestru, față de trimestrul precedent. Avem creștere economică de 6,4% față de perioada similară a anului trecut, avem o creștere a investițiilor /geftene/ de 34% cifră și informații publicate de către Banca Națională Română. Deci s-au întâmplat lucruri care nu reprezintă obiective nemaipomenite, dar reprezintă dovada faptului că totuși au fost luate măsuri coerente și adecvate situației. Criza nu a fost generată, revenind, nu a fost generată de factori interni. Criza este una generalizată. Putem să vedem criză economică prin ceea ce se întâmplă în toate țările din Europa. Observăm că inflația a depășit așteptările în țări mult mai consolidate economic decât noi, vorbim de Germania, vorbim de Olanda...

Realizator: Recent Marea Britanie a anunțat.

Nicolae Ciucă: Recent Marea Britanie, SUA. Deci această criă economică a produs, a impactat peste tot în lume și. de asemenea, am putut să constatăm o situație foarte interesantă: pe timpul pandemiei s-a identificat nevoia de reziliență a fiecărei țări în parte și nevoia de reziliență a comunității europene, a Uniunii Europene și, totodată, nevoia de a reuși să îți asiguri minimul necesar pentru răspuns în orice situații de criză. Practic asta înseamnă și reziliența, dar de asemenea s-a mai observat o chestiune, cât de mult durează să aduci materii prime, să aduci echipamente, să aduci produse de la distanțe foarte mari în condițiile în care întreruperea lanțurilor de aprovizionare, a lanțurilor logistice poate fi considerată una dintre cauzele care au generat și alimentează în continuare această criză. Ca atare, criza economică este una pe care până în momentul de față am reușit să o gestionăm și nu întâmplător, repetitiv, am vorbit și voi vorbi în continuare de nevoia de investiții, căci practic prin această oportunitate generată de criză, criza vine cu efectele ei negative, dar vine și cu oportunități. Una dintre oportunitățile esențiale este cea prin care putem să ne punem în valoare virtuțile naționale și să reușim să atragem, să ne folosim resursele proprii și să atragem investitori și să începem să producem bunuri cu valoare adăugată. Cred că pentru o perioadă prea mare de timp am asigurat exportul de resurse și materii prime fără să producem bunuri cu valoare adăugată. Or, țara noastră în momentul de față este în măsură și, tocmai folosind aceste oportunități de investiții și oportunități financiare oferite prin mecanismele euopene, dar și prin atragerea de investitori din afara UE putem să ne îndeplinim acest obiectiv.

Realizator: Dle prim-ministru, pentru că am discutat despre contextul conomic, v-aș ruga să continuăm cu un alt context pe care îl cunoașteți, la fel de bine cel puțin, dacă nu chiar mai bine: contextul de securitate. Cum evaluați situația actuală și care sunt riscurile pentru țara noastră în condițiile în care, iată, la granița de nord are loc un război?

Nicolae Ciucă: Granița de nord și de est.

Realizator: Și de est, ca să fim specifici.

Nicolae Ciucă: Contextul de securitate este unul care trebuie analizat în ansamblul său cu toate implicațiile geostrategice și el a început cu mult timp în urmă. Primele semne au fost date în anul 2008, când Rusia a invadat Georgia, după care, în 2014, a devenit și mai evident prin anexarea Crimeei, ca, ulterior, să putem să vedem fără prea multă concentrare dezvoltările de capabilități militare care s-au produs atât în Peninsula Crimeea /csimion/, în Marea Neagră, cât și activitățile desfășurate în zona de est a Ucrainei. De altfel, imediat după anexarea Crimeii a izbucnit războiul din partea de est a Ucrainei, în cele două regiuni, și ulterior a fost o evoluție pe care am putut să o vedem și pe care, sigur, nu am putut să anticipăm momentul, deși atunci când evidențele au fost clare el a fost declanșat. Cel mai important aspect pe care doresc să îl scot în evidență este cel al apartenenței noastre la Alianța Nord-Atlantică. Este garanția noastră de securitate cea mai mare și am putut să vedem și reacțiile imediate la nivel aliat atunci când primele efective militare din Forța de Răspuns a NATO a fost desfășurată în România, la Mihail Kogălniceanu, acum și la Cincu și de asemenea se așteaptă o serie întreagă de decizii la viitorul summit care urmează să aibă loc la Madrid foarte curând. Și de asemenea am putut să avem o serie întreagă de angajamente de securitate cu partenerii noștri strategici și să fim în măsură să gestionăm această situație, transmițând mesajul nostru către populația țării de a privi cu siguranță măsurile și instrumentele de securitate și siguranță a populației în acest context, iar modul în care va evolua, pentru că m-ați întrebat cum va evolua această situație, este foarte greu de anticipat pentru că ar însemna să ne lansăm în speculații și nu trebuie să facem acest lucru, pentru că nu asta cred că așteaptă cetățenii de la noi, ci așteaptă să vadă măsurile concrete pe care noi le luăm în continuare pentru a putea să sporim aceste garanții, să sporim tot ceea ce poate să determine încrederea că suntem în măsură să ne asigurăm apărarea, securitatea și siguranța cetățenilor.

Realizator: Domnule prim-ministru, una din temerile majore ale românilor se referă la asigurarea celor necesare unui trai decent. Pe bună dreptate, ei sunt îngrijorați cu privire la asigurarea traiului decent. Pe de altă parte, în unele state, vedem, se iau măsuri de raționalizare a consumului, iar la nivel global deja se discută și se trag semnale de alarmă cu privire la o eventuală criză a alimentelor. Pe lângă creșterea continuă a prețurilor din ultimul an, avem motive să ne temem de o criză alimentară, noi, România, grânarul Europei?

Nicolae Ciucă: Am să vă relatez o discuție pe care am avut-o cu un interlocutor din afara țării și când s-a pus în discuție acest subiect de la dumnealui a venit exact această replică. Zice: sigur, trăim o situație complexă, crize, perspective în care putem să vorbim de criza energiei, criza gazelor, se discută despre criza alimentară, securitatea alimentară, dar voi, românii, nu trebuie să vă temeți de acest aspect. România. așa cum ați spus, are o capacitate agricolă remarcabilă. Sigur, în momentul de față suntem meteodependenți, producția noastră agricolă este meteodependentă și de aceea cred că este foarte important să luăm decizii în sensul în care să putem să eliminăm această dependență și să asigurăm fermierilor, agricultorilor români suportul pentru a putea să desfășoare o activitate în domeniu care să poată să asigure productivitate, inclusiv în condiții de secetă. Practic vorbim de dezvoltarea sistemelor de irigații și se fac eforturi susținute în acest sens. Discutăm cu Comisia Europeană, discutăm cu partenerii noștri strategici și nu numai, pentru a-i atrage să investească în ceea ce înseamnă dezvoltarea sistemelor de irigații din țara noastră și în dezvoltarea agriculturii românești, pentru că putem să producem suficient de mult pentru asigurarea hranei populației țării, dar în aceeași măsură putem să asigurăm pentru asigurarea hranei celor care au nevoie și nu sunt la fel de binecuvântați cum am fost noi, să putem să avem ceea ce ne trebuie și să nu ne fie teamă de o criză a alimentelor. Am fost în țară, am vizitat, sigur, mai multe orașe, mai multe județe și mai multe obiective. Între ele s-au aflat și cele unde se desfășoară activitate agricolă în ferme, inclusiv în ferme zootehnice. Am fost, inclusiv, în locații unde se prelucrează produsele agricole și am primit garanția, de fapt, am putut să văd cu ochii mei că nu avem niciun fel de problemă, am putut să constat că nu avem problemă de asigurare a uleiului, de exemplu, că a fost acea criză a uleiului. România asigură suficient ulei. Într-o singură fabrică asigurăm 40% din necesarul de ulei al țării. Ori România are, dacă nu mă înșel, șapte fabrici mari și cinci mai mici de prelucrare a semințelor de floarea-soarelui. Avem, de asemenea, capacități de morărit, deci putem să ne asigurăm fără probleme hrana. Sigur, nu folosim doar făină și ulei. Avem nevoie în continuare să investim, de aceea, în măsurile pachetul "Sprijin pentru România", unul, una dintre măsuri vizează tocmai sprijinirea fermierilor, sprijinirea industriei alimentare, sprijinirea geneticii pentru zootehnia românească. Avem nevoie să luăm măsuri concrete și urgente în acest domeniu. În domeniul suinelor, de exemplu, România era o țară care avea potențial. Astăzi, capacitatea noastră de a crește porci în fermele din România este destul de mică și nu reușim să le asigurăm materialul genetic pe măsura potențialului pe care îl avem pentru a dezvolta această capabilitate.

Realizator: Domnule prim-ministru, care ar trebui să fie comportamentul nostru ca cetățeni în această perioadă extrem de complicată? Să fim mai chibzuiți?

Nicolae Ciucă: Este foarte greu de dat sfaturi. Este foarte greu și foarte ușor. Putem să dăm sfaturi și ați văzut că sunt foarte multe păreri, foarte multe idei. Eu cred că este foarte bine să le spunem oamenilor realitatea, să le spunem că nu trecem printr-o perioadă ușoară și că avem soluții pentru orice situație. Dumneavoastră chiar ați zis la un moment dat că stăm de vorbă cu cel care le știe pe toate și are soluții pentru toate. Nu pot să îmi asum că le știu pe toate. Nici Guvernul nu le știe pe toate și nici nu are soluții pentru toate. Și nu putem să ieșim în fața oamenilor să-i amăgim, spunându-le că o să fie bine, când situația, iată, nu este tocmai așa cum ar trebui să fie. Și în această succesiune de crize,  în acest context eu cred că este bine să fim foarte precauți, este bine să fim precauți, este bine să avem rezervele necesare. Dacă la nivelul Uniunii Europene, la nivelul guvernului țării ne propune să ne creștem capacitatea de a face față acestor provocări, atunci cred că fiecare dintre noi trebuie să avem minimul de resurse și financiare și materiale să putem să facem față unor provocări, la care, iacătă, nu ne gândim. Spuneam că atunci când am preluat guvernarea nu ne gândeam la ceea ce a trebui să facem față până acum. La fel de bine trebuie și de acum înainte să fim, așa cum ați zis dumneavoastră, chibzuiți, să putem să avem la îndemână resursă materiale, resursă financiară să putem să asigurăm acel echilibru, acea stabilitate prin măsuri cât se poate de transparente, de oneste și de clare.

Realizator: Premierul României, Nicolae Ciucă, este invitatul ediției. Pentru românul simplu, cea mai mare problemă o reprezintă creșterea accelerată a prețurilor și devalorizarea leului, pentru că afectează direct calitatea vieții fiecăruia. Poate guvernul interveni pentru a stopa creșterea prețurilor? Și dacă da, cum și prin ce instrumente?

Nicolae Ciucă: În acest moment, așa cum am făcut-o atunci când a fost vorba de prețuri la energie și la gaze, atunci când a fost vorba de prețul, cum a fost vorba la zilele acestea de prețul la benzină, sunt unele dintre situații care depind de noi și acele situații care depind de puterea și de responsabilitatea administrativă a Guvernului ați văzut că putem să le facem, doar că și aici putem, îmi cer scuze pentru expresie, dar este una pe care poporul român o folosește, putem să ne întindem atât cât ne este plapuma.

Realizator: E noapte, deci oamenii înțeleg expresia.

Nicolae Ciucă: Da. De fiecare dată trebuie să ne uităm la ce resurse avem, resurse pe care le punem de fiecare dată, le-am pus, le pune și le vom pune de fiecare dată la dispoziție, astfel încât să putem să gestionăm aceste creșteri ale prețurilor. Totuși, trăim într-o societate democrată, liberă, în care piața este liberă și știm cu toții că mecanismul de bază al unei economii de piață este cererea și oferta. Și atunci, chiar ați spus la un moment dat că au fost intervenții la nivelul altor țări, unde au avut loc o serie întreagă de plafonării și limitări, și care au dus tocmai la raționalizare, la limitări și în felul acesta trebuie să analizăm, să vedem care dintre măsuri este cea mai potrivită. Guvernul a intervenit și va interveni, așa cum am spus, în condițiile în care trebuie să asigurăm o stabilitate și o predictibilitate. Nu putem să intervenim în mediul economic, în mediul de afaceri cu măsuri care să producă efecte pe care nu le pot gestiona. Știm cu toții, la fel ca la nivelul guvernului, și la nivelul unei afaceri, indiferent de dimensiunea ei, se face un plan. Planul acela se face pe baza resurselor financiare, are loc o planificare bugetară. Ori dacă nu avem spațiu de timp necesar pentru aplicarea măsurilor restrictive sau intervenim, așa cum am spus, brutal, nu facem altceva decât să dezechilibrăm. Ca atare, și atunci când vorbim de inflație, pe de o parte este inflația care este generată intern de creșterea prețurilor, pe de altă parte trebuie să o spunem, este și inflația importată, pentru că cea care produce efecte în interiorul Uniunii Europene sau în afara țării, la un moment dat, pe baza relațiilor economice ea ajunge să fie importată și la noi în țară.Or, toate aceste măsuri trebuie luate astfel încât să putem să nu facem în așa fel încât să creștem inflația sau atunci când vrem să stopăm inflația să stagnăm economia. Este nevoie de foarte multă înțelepciune și foarte multă cunoaștere în domeniu, avem nevoie de profesioniști foarte buni, eu nu sunt un economist, dar am încredere în cei cu care lucrez și am încredere în dialogul pe care îl am cu mediul de afaceri, am încredere în dialogul pe care îl am cu societatea civilă, cu mediul asociativ, și să știți că au venit idei foarte, foarte, bune în urma acestor întâlniri. Au fost idei pe care le-am aplicat în actele normative, au fost idei pe care le-am aplicat în măsurile pe care le-am luat și cred că partea aceasta de cunoaștere permanentă a realității este foarte importantă în ansamblul măsurilor pe care le poate lua un guvern.

Realizator: Alături de partenerii de guvernare ați spus, încă din primele zile ale mandatului, în prim-plan protecția socială a persoanelor vulnerabile, care sunt principalele măsuri prin care se realizează protecția categoriilor afectate de creșterea prețurilor, de inflație, și cred că cel mai bine ar fi să facem o trecere în revistă pe cu categoriile mari pe care dumneavoastră ați avut în vedere în calitate de șef al executivului, pentru pensionari, pentru cei din mediul rural pentru persoanele active, dar cu venituri mici?

Nicoale Ciucă: Vă aduceți aminte că atunci când am vorbit despre pachetul „Sprijin pentru România”, am ținut să facem mențiunea că e o parte din măsuri se îndreaptă către susținerea persoanelor vulnerabile și o parte din măsuri se îndreaptă către susținerea mediului de afaceri. De ce am decis în coaliție această abordare? Pentru că nu putem să asigurăm sprijinirea oamenilor vulnerabili dacă nu am avea de unde. Or, avem nevoie de stimuli economici, avem nevoie să producem bani și avem nevoie să colectăm banii la vistieria Guvernului, astfel încât să putem să asigurăm aceste măsuri de protecție socială. 40% din fondurile pe care noi le-am alocat în acel pachet de 17,3 miliarde, dacă nu mă înșel, au mers pe măsuri de sprijin social, 60% au fost măsuri prin care am continuat să asigurăm funcționarea mediului de afaceri, protejarea locurilor de muncă, și, practic, nu am făcut altceva decât să asigurăm acel minim de oxigen pentru a putea să funcționeze economia în această situație de criză. Și pentru că m-ați întrebat ce măsuri am luat în cadrul acestui pachet de sprijin, au fost măsuri prin care investițiile românești și străine au beneficiat de o schemă de ajutor de stat cu un buget de 200 de milioane de euro, transportatorii și distribuitorii din domeniul rutier au fost sprijiniți pentru compensarea prețului la energie și sunt convins că prin măsura de astăzi este, de asemenea, una care vine o să se îi sprijine, nu impactează doar cetățeanul, practic, vine și sprijină și mediul de afaceri de asemenea din fonduri naționale și europene am realizat o infuzie de 5,2 miliarde de lei, care au fost asigurate pentru compensarea compensarea creșterii prețurilor la materiale de construcții, pentru compensarea creșterii prețului la forța de muncă și în felul acesta am asigurat continuarea derulării programelor de dezvoltare a comunităților locale, de realizare a obiectivelor pe care deja le începuseră și se opriseră, practic, a fost o măsură foarte mult așteptată atât de către autoritățile locale, cât și de mediul de afaceri din domeniul respectiv. Și, de asemenea, au fost măsuri pe care le-am folosit ca măsuri de bună practică, mă refer la șomajul tehnic și programul Kurzarbeit, care au fost folosite și pe timpul pandemiei de COVID-19. Pentru investitorii în agricultură și industria alimentară, am asigurat 300 de milioane de euro capital de lucru, pentru că, așa cum am spus, avem nevoie să stimulăm obținerea de produse cu valoare adăugată. De asemenea, cei care își prelucrează producția agricolă în țară beneficiază de o primă de producție de 10% din valoarea prelucrată și, desigur, măsurile sociale, iar aici vorbim de peste 2,5 milioane de români care au beneficiat de acele vouchere în valoare de 50 de euro, odată la două luni. Au fost destinate pentru pensionari, pentru persoanele cu venituri mici, deci pentru persoanele vulnerabile; și, de asemenea, discutăm de aceea creștere voluntară a salariului minim cu 200 de lei în mediul privat. În luna iulie, aproximativ trei milioane de pensionari cu pensii mai mici de 2.000 de lei vor beneficia de un ajutor financiar de 700 lei. Valoarea normei de hrană a fost dublată pentru pacienții din spitale, a fost crescută alocația zilnică pentru copiii instituționalizați; de asemenea, amânarea cu nouă luni a ratelor la bancă - deci au fost măsuri care au făcut parte din agenda Guvernului și eu sunt ferm convins că așa cum am discutat și în coaliție putem să vedem măsuri de dreapta care au fost promovate de către Partidul Național Liberal, putem să vedem și măsurile de stânga promovate de Partidul Social Democrat. Iată, un echilibru care asigură atât stabilitatea politică, cât și stabilitatea socială.

Realizator: Și, până la urmă, bunăstarea românilor. Domnule prim-ministru, pentru că s-a discutat mult în ultima perioadă, vă întreb direct sunt avute în vedere creșteri de taxe și impozite pentru populație sau companii?

Nicolae Ciucă: Au fost dezbateri cât se poate de tumultoase pe acest subiect și este normal, pentru că este un subiect care, pe de o parte interesează mediul de afaceri, de cealaltă parte interesează pe fiecare cetățean în parte. În momentul de față, știm foarte bine că România este țara care recuperează cel mai mic procent din TVA. Sunt cifre care vorbesc de 33-35% din TVA pe care nu reușim să îl colectăm. Or, din momentul în care ne-am asumat guvernarea, am vorbit despre creșterea capacității de colectare și am venit cu acea măsură care, de asemenea, a fost puțin creditată că o vom implementa, și am venit cu factura electronică începând din aprilie /cpodea/, începând de săptămâna viitoare, de la 1 iulie ea va deveni obligatorie. A fost o perioadă în care ea fost doar în stadiul de pregătire și a fost benevolă. De asemenea, radarul mărfurilor a intrat în vigoare tot de la 1 aprilie, devine obligatoriu de la 1 iulie și, de asemenea, discutăm foarte mult la nivelul ANAF de digitalizarea instituției și sporirea capacității de colectare. Asta este, pe de o parte, pentru că în acest moment credem că există această, de fapt nu este ceea ce credem, este realitatea, iar realitatea ne spune că una dintre soluții este creșterea gradului de colectare și avem nevoie să creștem gradul de colectare și o vom face plin instrumente tehnice, care să fie independente de intervenția factorului uman. Vom avea atât partea de hard, cât și partea de software în măsură să putem să avem situații clare în ceea ce privește atât trasabilitatea banilor, cât și colectarea lor, să vedem unde și când ajung în bugetul statului, asta pe de o parte. De cealaltă parte, în sistemul fiscal din România, din tot ceea ce am putut eu să înțeleg, este foarte clar că există o serie întreagă de excepții care trebuie eliminate. Ori cred că menirea noastre, în momentul de față, în situația în care ne găsim nu putem să venim și să anunți că urmează o reformă fiscală. Cred că ar fi o abordare care nu că nu ar fi necesară, ea este necesară, doar că nu este momentul în care să venim brutal pe o reformă fiscală și atunci o ajustare fiscală în care căutăm să eliminăm toate aceste excepții, este una care a fost discutată și care sunt convins că va fi bine primită atât de către cetățeni, cât și de către mediul de afaceri. Și suntem, de asemenea, conștienți de faptul că în tot acest ansamblu de relaționare avem nevoie să asigurăm predictibilitatea, încrederea și consistența mediului de afaceri, pentru că mediul de afaceri este motorul economiei, mediul de afaceri este cel care produce banii de care avem nevoie să putem să-i folosim, pentru a interveni atunci când este nevoie. Ca atare, vedeți și aici disputa: Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, pe măsurile fiscale. Că are loc dezbaterea este un lucru când se poate de bun. Măsurile pe care le vom lua trebuie să fie cu mintea la cetățean și cu mintea la mediul de afaceri. Nu am susținut... De la începutul constituirii coaliției am susținut că nu creștem taxele și impozitele. Avem nevoie să asigurăm această echitate în aplicarea taxelor și impozitelor. Avem o cotă unică și această cotă unică este, din păcate, aplicată disproporționat. Depinde și aici din ce parte privești. Dacă privești de jos în sus, ea are o aplicabilitate ascendentă. Dacă privești de sus în jos, ea are o  aplicabilitate descendentă. Ca atare, cred că dacă ne echilibrăm și asigurăm eliminarea excepțiilor și aplicarea cotei unice de impozitare; de asemenea, dacă privim la eliminarea tuturor celorlalte excepții și realizăm o ajustare fiscală așa cum am convenit, va fi o măsură foarte bună și vreau să dăm încredere atât cetățenilor, cât și mediului de afaceri că trebuie să mărim la maxim gradul de colectare și trebuie să asigurăm predictibilitate planificării bugetare, planificării fiscale a mediului de afaceri.

Realizator: Ne oprim pentru știrile orei 1:00. Vă amintesc, invitatul ediției este șeful executivului, Nicolae Ciucă. Rămâneți pe frecvența postului public de radio. Continuăm dialogul cu invitatul special al "Serviciului de noapte", domnul Nicolae Ciucă, prim-ministru al Guvernului României. Aș vrea să alocăm câteva minute și celei de-a doua Românii. Avem aproape zece milioane de români care speră într-un trai mai bun, dincolo de granițe. Pentru aceștia, ce mesaje aveți în calitate de șef al executivului?

Nicolae Ciucă: La începutul emisiunii v-am spus că unul dintre obiectivele noastre guvernamentale este acela de a-i determina pe românii din diaspora să revină acasă. Cu aceste îndemnuri sunt convins că nu îi vom convinge să vină acasă. Noi trebuie să facem să se întâmple lucruri prin care ei să fie determinați să scape de dorul de casă și să se întoarcă acolo unde își au familia și acolo unde vor găsi condiții similare cu cele unde își desfășoară astăzi activitatea. Nu cu mult timp în urmă, a avut loc Consiliul Național al Partidului Național Liberal și, la Consiliu, una dintre deciziile importante a fost legată de românii din diaspora și am decis ca pentru românii din diaspora, la nivelul Consiliilor Județene conduse de președinți din Partidul Național Liberal și la nivelul fiecărei filiale, să se dedice un birou special pentru românii din diaspora și, de asemenea, să se realizeze platforme de informare online pentru românii din diaspora. De asemenea, la nivelul guvernului, am decis ca prin toate măsurile pe care le luăm să avem ca reper de adresabilitate românii care lucrează în străinătate. În ce sens? În sensul, și vin cu un exemplu cât se poate de clar și de simplu, inclusiv prin PNRR,  punerea în aplicare a Planului Național de Redresare și Reziliență presupune o serie întreagă de facilități și de linii de finanțare care pot fi și trebuie să fie accesate de către românii din diaspora. Or, chestiunea aceasta trebuie făcută, trebuie adusă la cunoștința românilor din diaspora, iar la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene am discutat cu domnul ministru Boloș astfel încât această linie să devină funcțională, să devină operațională și să fie adusă la cunoștința românilor din diaspora. Asta, pe de o parte, este un pas mic, dar cred că este important. În al doilea rând este acest plan de măsuri prin care dorim să asigurăm servicii publice mai rapide și mai simple prin digitalizare și prin apropierea cetățeanului de administrație, la fel cum este în țările din vest și de asemenea cred că este foarte important - și este un obiectiv pe care trebuie să îl avem în vedere - și anume salarii cât mai apropiate de cele din vest. Noi, în momentul de față - și trebuie să recunosc acest lucru - primim de fiecare dată în punctajul de discuții reducerea taxării pe muncă în România. Am discutat la nivelul coaliției, am discutat la nivelul Guvernului, este o măsură care trebuie să fie aplicată și nu vreau să creez speranțe deșarte, că ea se va întâmpla anul acesta, dar pe agenda de lucru a coaliției se găsește și acest subiect al scăderii taxelor pe muncă. Este un subiect care, de asemenea, poate să determine un motiv în plus atât pentru angajatorii să crească salariul... Este o măsură prin care, la nivelul angajatorului, cu sprijinul statului, se poate crește salariul și atractivitatea poate fi mult mai mare. Deci, foarte sincer vorbind, avem nevoie de români să se întoarcă acasă, iar noi avem nevoie să ne îndeplinim aceste asumări și să luăm măsurile necesare pentru a crea cadrul ca ei să fie motivați să se întoarcă acasă. Avem nevoie de forță de muncă, avem nevoie de experiența lor, avem nevoie de determinarea lor și trebuie, de asemenea, să menționăm că un mediu de afaceri sănătos se poate consolida cu o forță de muncă educată, cu o forță de muncă experimentată, cu o forță de muncă în măsură să fie participant nemijlocit la toate aceste proiecte. Ori, cred că trebuie să constituie o prioritate pentru noi toți să facem în așa fel încât România să devină atractivă pentru românii care astăzi lucrează în alte țări.

Realizator: Relația noastră cu Republica Moldova  nu este doar una specială, ci și la cel mai bun nivel al ultimelor decenii. Parlamentul European a adoptat în urmă cu doar câteva ore o rezoluție prin care solicită Consiliul European să acorde Ucrainei și Republici Moldova statutul de țări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este acest succes și unul al Bucureștiului?

Nicolae Ciucă: Este un succes, în primul rând, al Republicii Moldova și doresc să îi felicit pe această cale. Dacă România a contribuit la acest succes, un categoric, da. Începând cu președintele României, începând cu diplomația română, începând cu toate măsurile de sprijin pe care noi le-am luat pentru parcursul european al Republicii Moldova ne determină să credem că am avut și noi o contribuție la această decizie. Dar, în primul rând, este meritul Republicii Moldova pentru dobândirea acestui statut de țară candidată la Uniunea Europeană. Știți foarte bine, au fost întâlnirii multiple, președintele României a fost în Republica Moldova, am fost cu dumnealui, președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, premierul Republicii Moldova, doamna Gavrilița, a fost în România, am fost la Chișinău, am desfășurat întâlnirii, ședință comună de guvern, am stabilit și semnat memorandumuri de colaborare și de sprijin, am continuat și vom continua să sprinim parcursul Republicii Moldova pentru a deveni membru al UE. Și văd în această decizie un moment important de cotitură pentru tot ceea ce înseamnă acest parcurs. Ca atare, încă o dată folosesc această oportunitate de a mulțumi pentru decizia care s-a luat și de a-i felicita pe frații noștri din Republica Moldova, pentru dobândirea acestui statut.

Realizator: Ușor-ușor ne apropiem de finalul acestei ediții, este un tur de forță, pentru că discutăm despre tot ceea ce este relevant în această perioadă pentru România. Rămânem însă dincolo de Prut. Ce ar putea să facă România în următoarea perioadă pentru a consolida șansele Chișinăului de a se alătura familiei europene?

Nicolae Ciucă: Va trebui să continuăm acest parcurs de sprijinire și de împărtășire a experienței noastre, de a asigura asistența necesară pe fiecare linie de parcurs și România are specialiștii necesari, România poate să se coordoneze cu alte țări membre ale Uniunii Europene pentru a asigura sprijinul de care Republica Moldova are nevoie în acest demers, și desigur vom continua activitățile de colaborare și sprijin pe care le-am desfășurat până în acest moment și pe care de aici înainte sunt convins că va trebui mai abitir decât până acum să continuăm să le oferim, și există întreg cadrul creat pentru a putea să îndeplinim acest obiectiv ambițios, pentru că merită cu adevărat și noi avem datoria să îi sprijinim așa cum și noi am fost sprijiniți la rândul nostru. Am putut cu toții să vedem ce înseamnă statutul de membru al Uniunii Europene, de câte ori a crescut Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, cât de mult a crescut Produsul Intern Brut, care sunt beneficiile financiare și în ce fel putem să folosim aceste resurse care ne vin în baza statutului de membru al Uniunii Europene pentru dezvoltarea și modernizarea României.

Realizator: Domnule prim-ministru, o altă temă care a generat ample dezbateri în spațiul public se referă la intenția de modificare a legilor  siguranței naționale. Ieri, în dialogul informal cu presa ați precizat că ar fi bine ca până în septembrie, eventual într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, noile legi să fie adoptate. Vă întreb, de ce este necesară schimbarea acestor legi și care vor fi principalele modificări?

Nicolae Ciucă: Am să încep cu ultima parte a întrebării dumneavoastră. Este nevoie ca aceste legi să fie modificate pentru că sunt legi care au fost aprobate la începutul anilor '90, sunt legi care trebuie să fie aliniate la noile prevederi constituționale și, de asemenea, sunt legi care trebuie adaptate la actuala situație geostrategică, inclusiv la responsabilitățile ce decurg din statutul de țară membră a Uniunii Europene și țară membră a Alianței Nord-Atlantice și este cât se poate de limpede că orice lege trebuie să fie modificată în conformitate cu evoluția, cu dinamica evoluției societății sau a instituției pentru care ea a fost adoptată; și aici îmi pare foarte rău pentru că s-a ajuns la această diluare a relevanței legilor apărării și siguranței naționale, pentru că probabil a fost nevoie ca ele să apară în spațiu public într-o formă în care era absolut nefinalizată, nu se intrase în analiză cu niciuna dintre ele și în calitate de prim-ministru îmi asum întreagă responsabilitate pentru parcursul transparent și democratic pe care îl vor urma acestei legi. Am luptat cu toții, suntem la 33 de ani de la revoluție, și am luptat pentru democrație și libertate. Avem datoria ca în continuare să dăm garanții că atât libertățile individuale, cât și tot ceea ce ține de elementele specifice, caracteristice societăților democratice, nu vor fi afectate vreodată de aceste prevederi. Pot să înțeleg temerea, pot să o înțeleg și sunt convins că, la fel ca mine, o înțeleg toți cei responsabili în domeniu, dar totodată pot să dau garanții și să asigur că nu vor avea alt parcurs decât cel pe care trebuie să îl aibă și să urmeze proceduril de dezbatere și de aprobare atât la nivelul guvernului până când se adoptă forma finală, să meargă să obțină aprobarea în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, să intre la dezbatere în comisiile de specialitate în Parlamentul României și să fie aprobate în Parlamentul României. Cu cât mai repede cu atât mai bine, pentru că avem nevoie de această primenire legislativă în domeniul apărării și securității naționale.

Realizator: În calitate de prim-ministru, aveți responsabilitatea activității tuturor membrilor cabinetului. Ați anunțat că urmează o perioadă de evaluare și vă întreb: care sunt criteriile pe baza cărora vor fi evaluați miniștrii, mai ales din perspectiva anunțului făcut chiar în urmă cu câteva ore de către ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu. Este integritatea unul dintre criterii?

Nicolae Ciucă: Încă de la preluarea mandatului, am convenit că la șase luni de zile se va desfășura această activitate de evaluare a fiecărui ministru în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sectoriale, conform portofoliului, stabilite prin programul de guvernare. Deci în primul rând, trebuie să analizăm după reperele și obiectivele stabilite prin programul de guvernare și am convenit să nu se întâmple la șase luni, pentru că asta însemna să discutăm de luna iunie, când eram în plin proces de derulare a jaloanelor și țintelor pe trimestrul al doilea și, în felul acesta, am convenit în coaliție ca această evaluare să se desfășoare la finalul lunii iunie, când vor fi fost îndeplinite toate jaloanele și țintele și, în funcție de aceasta, să se ia și decizia finală pe evaluarea fiecărui ministru în parte. Integritatea reprezintă un reper, nu important, extrem de important în evaluarea miniștrilor și reacția de astăzi a fost una pe măsură, domnul ministru Chesnoiu prezentându-și demisia pe care am aprobat-o fără echivoc și urmând să se deruleze procedurile la nivelul guvernului privind nominalizarea unui ministru interimar în perioada următoare până când va fi o decizie politică privind înlocuirea domniei sale.

Realizator: Într-o lume în care știrile false și teoriile conspirației creează din ce în ce mai multă îngrijorare, cât de importantă este pentru dumneavoastră presa și, în acest război cu știrile false, cât contați pe media publică, pe Radioul public, dle prim-ministru?

Nicolae Ciucă: Presa este unul din stâlpii de bază ai democrației. Este un garant al democrației și am subliniat în numărate rânduri că sunt un luptător și un militant pentru asigurarea libertății și bunei funcționări a presei. Ca atare, pentru mine presa este la fel de importantă cum suntem noi pentru dumneavoastră și prin tot ceea ce am desfășurat și prin tot ceea ce vom desfășura de aici înainte este să asigurăm transparența totală la nivelul guvernului, la nivelul instituțiilor statului, să asigurăm informarea  corectă și oportună și cred că ceea ce este foarte important - să asigurăm informația reală, informația adevărată, pentru că în acest context, din păcate, putem să vedem că această abilitate despre care am tot vorbit poate fi foarte repede dezechilibrată de informații false și informații care induc spaimă în rândul populației. Știți foarte bine, sunteți om de presă și știți că atunci când vorbim de receptori mulți ai informației de presă, discutăm, practic, de percepția oamenilor. Or, influențarea percepției este unul dintre obiectivele celor care generează fake news-uri, care dezinformează, care caută ca, inclusiv prin mijloacele de propagandă, să își atingă unele obiective. Este clar că în momentul de față nu dispunem de mecanismele și instrumentarul necesar să putem să combatem aceste fake news-uri, aceste dezinformări, dar cred cu convingere că, prin asigurarea unei informații reale, unei informații adevărate și încurajez pe fiecare cetățean să își asigure propria grilă prin care să filtreze informațiile și să se asigure că informația respectivă este credibilă și că este cu adevărat reală. Altfel, din păcate, ne jucăm cu percepția oamenilor, ne jucăm cu puterea lor de înțelegere și nu cred că asta ne dorim. Dar, încă o dată subliniez, cred că este foarte important să putem să găsim împreună cu presa mijloacele necesare atât de combatere, cât și de asigurare a informației corecte și reale pentru cetățenii țării.

Realizator: Ultimele secunde ale interviului nostru. Un mesaj pentru ascultătorii postului public de radio.

Nicolae Ciucă: Mesajul nu poate să fie decât unul de a avea încredere că prin tot ceea ce facem - și când spun tot ceea ce facem, spun de dimineața până dimineața - să asigurăm tot ceea ce este necesar din punct de vedere al unor măsuri echilibrate, unor măsuri prin care să asigurăm stabilitatea economică, să protejăm locurile de muncă, să protejăm cetățenii țării și să ne protejăm pe noi înșine, în raport cu toate provocările și cu toate aceste efecte ale unor situații de criză succesive și de multe ori concomitente.

Realizator: "Serviciul de noapte", la final. Invitatul ediției a fost domnul Nicolae Ciucă, prim-ministru al Guvernului României. Vă mulțumesc și vă mai aștept!

Nicoale Ciucă: Și eu vă mulțumesc! Am rămas dator. La un moment dat m-ați întrebat ce reprezintă radioul pentru mine. Radio îmi aduce aminte de copilărie și reprezintă acel mijloc de informare prin care, la vremea respectivă, puteam să obținem informații pe care nu le aflam din altă parte.

Realizator: Sperăm să rămânem același prieten de încredere al tuturor românilor. Echipa nopții: Luminița Voinea, redactor; Cătălina Popescu, regia de montaj; Ruxandra Săraru, producător. Sunt Maria Țoghină și, în numele tuturor, vă mulțumesc pentru atenție!

AUDIO: Interviu cu premierul României, Nicolae Ciuca la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Tags

Alte Noutati

LIVE: MUZICĂ
Meteo Chișinău
19,96
Cer senin
Umiditate:83 %
Vint:4,12 m/s
Fri
23
Sat
23
Sun
23
Mon
19
Tue
19
Arhivă Radio Chișinău