Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate pentru a evidenția principiile fundamentale ale libertății presei, pentru a evalua starea de libertate a presei în întreaga lume, pentru a apăra independența mass-mediei și pentru a aduce un omagiu ziariștilor care și-au pierdut viața în timp ce își exercitau profesia, potrivit www.unesco.org. Peste 100 de evenimente dedicate acestei zile se așteaptă să fie organizate pe întreg mapamondul, scrie Agerpres.

Ziua mondială a libertății presei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: ''Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat'', potrivit www.timeanddate.com.

În 2017, manifestările dedicate zilei de către UNESCO, precum și ceremonia de acordare a Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO / Guillermo Cano sunt organizate în colaborare cu guvernul Indoneziei și Consiliul de presă al Indoneziei, la Jakarta, între 1 și 4 mai. Acțiunile desfășurate includ: conferințe, ateliere, seminarii, sesiuni, mese rotunde etc.

În cadrul Conferinței internaționale pornind de la tema generală axată pe rolul mass-mediei în promovarea societăților pașnice, echitabile și favorabile incluziunii, participanții vor examina provocările actuale cu care se confruntă mass-media, inclusiv tendința în continuă creștere, la nivel mondial, a atacurilor împotriva celor care aduc informații opiniei publice.

Starea actuală de siguranță a jurnaliștilor din întreaga lume este descurajantă: în decursul ultimului deceniu, 827 jurnaliști și angajați în mass-media au fost uciși. Planul de acțiune al ONU privind siguranța jurnaliștilor și problema impunității reprezintă o platformă multilaterală pe care se abordează aceste probleme complexe. Sistemele judiciare din întreaga lume trebuie să fie consolidate, concentrându-se în principal pe protejarea libertății de exprimare și a siguranței jurnaliștilor. Apelul Agendei de dezvoltare pentru 2030 pentru justiția universală este relevant pentru toate elementele abordării celor trei "P" în asigurarea unui mediu sigur pentru acest domeniu de activitate: prevenirea violenței împotriva mass-mediei, protecția jurnaliștilor aflați în pericol și urmărirea penală a autorilor de crime comise împotriva profesioniștilor din domeniul mass-media, potrivit paginii dedicate de UNESCO temei din acest an.

La noi în țară, Centrul pentru Jurnalism Independent și Active Watch organizează, în această zi, o dezbatere privind situația actuală a mass-media și a viitorului acesteia, în cadrul căreia are loc lansarea Raportului FreeEx 2016-2017 — Libertatea presei în România, potrivit www.cji.ro. Totodată, Ziua mondială a libertății presei este marcată și la Constanța printr-o dezbatere organizată de Asociația Ziariștilor Independenți din România (AZIR), secția română a Asociației Jurnaliștilor Europeni (AEJ), cu sediul la Bruxelles.

Începând cu 1997, Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO / Guillermo Cano, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an cu ocazia acestei zile unei persoane, organizații sau instituții ce se remarcă prin contribuția esențială la apărarea sau promovarea libertății presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunțat activitățile traficanților de droguri din țara sa. Juriul internațional este alcătuit din paisprezece jurnaliști profesioniști și directori de publicații din toată lumea.