Pacienții cu COVID-19 prezintă un risc sporit de formare a unor cheaguri în interiorul vaselor sangvine, în special în cele de la nivelul plămânilor.

Între noiembrie 2020 și martie 2021, studiul Recovery a inclus aproape 15.000 de pacienți internați în spitale cu noul coronavirus și a analizat efectele aspirinei, care este administrată pe scară largă pentru a reduce riscul de cheaguri sangvine la pacienți cu diverse patologii.

În total, 7.351 de pacienți au primit 150 de mg de aspirină în fiecare zi și au fost comparați cu alți 7.541 de pacienți care primeau doar tratament clasic, fără aspirină.

Autorii studiului spun că nu au găsit dovezi care să ateste faptul că acest medicament ar reduce rata de mortalitate.

Totuși, ei au descoperit că pacienții care au primit aspirină au beneficiat de durate de spitalizare puțin mai scurte, opt zile față de nouă zile, și că un procent ușor mai mare dintre ei au părăsit spitalul în viață după 28 de zile (75% comparativ cu 74%).

La fiecare 1.000 de pacienți tratați cu aspirină, cu șase pacienți mai mult decât cei din grupul de control au experimentat evenimente hemoragice majore și cu șase pacienți mai puțin (decât cei din grupul de control, n.r.) au experimentat evenimente tromboembolice, au precizat autorii studiului.

Peter Horby, profesor de boli infecțioase emergente la Facultatea de Medicină a Universității Oxford și coinvestigator-șef al studiului Recovery, a declarat: "Datele arată că în cazul pacienților spitalizați cu COVID-19, aspirina nu a fost asociată cu o reducere importantă a mortalității la 28 de zile, a riscului de conectare la sisteme de ventilație mecanică și a riscului de deces".

"Deși aspirina a fost asociată cu o creștere ușoară a probabilității de a ieși din spital în viață, acest lucru nu pare să fie suficient pentru a justifica administrarea ei pe scară largă la pacienții spitalizați cu COVID-19", a adăugat profesorul britanic.

Martin Landray, profesor de medicină și epidemiologie la Facultatea de Sănătate Publică a Universității Oxford și coinvestigator-șef al studiului Recovery, a adăugat: "Au existat sugestii solide conform cărora cheagurile sangvine ar putea fi responsabile pentru deteriorarea funcției pulmonare și deces în cazul pacienților cu forme severe de COVID-19".

"Aspirina nu este scumpă și este folosită pe scară largă în alte boli pentru a reduce riscul de cheaguri sangvine, așadar este dezamăgitor faptul că ea nu are un impact major asupra acestor pacienți. De aceea studiile ample randomizate sunt atât de importante - pentru a stabili care tratament funcționează și care nu", a adăugat el.

Studiul Recovery a fost organizat pentru a testa o serie de tratamente potențiale pentru pacienții spitalizați cu COVID-19.