Potrivit semnatarilor apelului, conform acestei inițiative legislative, prin art. 12 alin. 3 jurnaliștii vor fi obligați să argumenteze interesul public atunci când vor solicita în scop jurnalistic informații ce conțin date cu caracter personal. La accesarea acestui tip de date, jurnalistului i se impune să respecte un șir de condiții care nu sunt formulate clar, explicit și coerent. De exemplu, se cere respectarea dreptului persoanei la protecția datelor personale și, în același timp, a condiției că nu trebuie să existe interese ale subiectului de date care trebuie protejate și a condiției că „garanțiile subiecților nu sunt afectate, iar securitatea fizică și psihică nu sunt puse în pericol” – ceea ce reprezintă o dublare a cerințelor legale față de jurnaliști.

„Proiectul de lege consideră că toate cele de mai sus prevalează asupra interesului public. Mai mult decât atât, prin proiectul dat se stabilește că prelucrarea datelor personale de către jurnaliști se face în vederea publicării informației de interes public, astfel potențial excluzând documentarea jurnalistică și alte activități conexe. În afară de acestea, un articol din lege stipulează că libertatea de informare și de exprimare poate fi restricționată, între altele, pentru protejarea reputației sau a drepturilor altei persoane. Aceste norme sunt neclare și ambigue, iar formulările lasă loc de interpretare”, se menționează în apel.

Deși în nota informativă se afirmă că scopul proiectului a fost armonizarea legislației naționale cu standardele internaționale din domeniu, totuși Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede necesitatea asigurării unui echilibru just între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare, precum și posibilitatea statelor de a oferi privilegii pentru mass-media prin derogări și exonerări de la dispozițiile din Regulament.

ONG-urile de media atrag atenția că proiectul menționat nu a fost supus dezbaterilor publice și nici analizei societății civile, iar unele prevederi ale acestuia contravin în totalitate interesului public al cetățenilor, dar și drepturilor și intereselor profesionale fundamentale ale jurnaliștilor. Or, documentarea este unul din drepturile și obligațiile de bază ale oricărui jurnalist.

Acestea reamintesc că Grupul de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, al cărui președinte este Andrian Candu, a prezentat deja un pachet de modificare a unui set întreg de acte legislative, prin care a fost modificată și Legea privind protecția datelor cu caracter personal. Amendamentele la acest pachet de legi au fost examinate de experți media din domeniu și jurnaliști, fiind consultat cu societatea civilă.

„Considerăm că, din moment ce Parlamentul a inițiat acest Grup de lucru, deputații ar trebui să dea prioritate proiectelor de legi elaborate și discutate în cadrul Grupului. Cerem președintelui Parlamentului să promoveze pachetul de legi care exprimă necesitățile jurnaliștilor privind accesul la datele cu caracter personal de interes public și să asigure examinarea și adoptarea în regim de urgență a acestor amendamente, care ar contribui la îmbunătățirea legislației mass-media. De asemenea, solicităm CNPDCP să țină cont de amendamentele elaborate în urma lucrului în Grupul parlamentar, astfel încât noile propuneri legislative să asigure respectarea standardelor și reglementărilor internaționale în domeniul libertății presei”, se mai spune în apelul public.

Semnatarii apelului sunt Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Centrul de Investigații Jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Asociația Telejurnaliștilor Independenți, Centrul „Acces-Info” și RISE Moldova.

Sursa: IPN