În cadrul unei conferințe de presă la IPN, Arina Țurcan, avocat la Centrul de drept al femeilor a menționat că fenomenul hărțuirii sexuale este unul destul de prezent în Republica Moldova, dar mai puțin raportat către organele de drept. „Numărul cazurilor care au fost înregistrate și raportate către Procuratură sau către organele de poliție este unul relativ mic, în comparație cu gravitatea și ponderea fenomenului. Potrivit datelor Procuraturii Generale, în perioada anului 2019 au fost 31 de sesizări cu referire la acte de hărțuire sexuală. Dintre acestea, au fost pornite 22 de procese penale. În total la sfârșitul anului 2019 Procuratura investiga 30 de procese penale în baza plângerilor cu referire la hărțuire sexuală”, a precizat avocata.

Potrivit ei, prin acest proiect de lege, se propune de a aduce anumite clarificări, în special când este vorba de hărțuire ca și formă a discriminării, inclusiv pe criteriul de gen. „Prin acest proiect de lege, pe lângă incriminarea actelor de hărțuire pe criteriu de gen, când acesta ia forma unei discriminări, s-au revăzut sancțiunile prevăzute pentru aceste contravenții. La fel, a fost introdusă și o componentă de cotravenție nouă pentru victimizare. Deseori când victimele se adresează, inclusiv la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalitații, raportând un caz de hărțuire pe criteriu de gen, ulterior pot fi supuse actelor de victimizate. Până la moment, pentru victimizare nu era prevăzută o formă de răspundere contraventională. În acest proiect a fost propusă a fi inclusă și o componentă ce vizează răspunderea contravențională pentru acte de discriminare. asfel încât să fie atrași la răspundere acele persoane care admit acte de victimizare. De asemenea, în acest proiect de lege ne-am propus să fie introduse și completate normele pe partea ce ține de obligația angajatorilor de a preveni și a întreprinde acțiuni de prevenire a actelor de hărțuire sexuală la locul de muncă, precum și completări la Codul contravențional, astfel încât angajatorii să fie pasibili de răspundere contravențională atunci când nu respectă aceste obligații, pe partea ce ține de prevenirea și sesizarea organelor de drept atunci când cunosc despre acte de hărțuire sexuală”, a precizat Arina Țurcan.



Alina Andronache, membră a Platformei pentru Egalitate de gen, reprezentantă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare a reiterat necesitatea anumitor modificări legislative și apelul către autorități care ar trebui să întreprinde măsuri în prevenirea fenomenul hărțuirii sexuale în relațiile de muncă. „În pofida tuturor eforturilor depuse de sectorul non-guvernamental, de a promova anumite măsuri legislative ca să prevină și să combată hărțuirea sexuală, în specia la locul de muncă, astăzi încă nu avem reglementări foarte clare, un proiect de lege înregistrat care să abordeze fenomenul din toate perspectivele și să asigure protecția drepturilor victimelor care suferă de acest fenomen”, a spus Alina Andronache.