Începutul anului 2017 a coincis cu intrarea lui Igor Dodon de președinte. El anunța încă din campania electorală că va insista asupra îmbunătățirii relațiilor cu Federația Rusă și și se arăta rezervat față de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Igor Dodon a întreprins prima sa vizită în calitate de președinte la Moscova, unde a vorbit inclusiv despre posibilitatea denunțării Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, semnarea unor documente cu Uniunea Eurasiatică, dar și despre recunoașterea datoriilor la gazul importat din Rusia, consumat de regiunea separatistă transnistreană.

La scurt timp, el a mers și la Bruxelles, unde a reiterat criticile sale la adresa Acordului de asociere. Acolo urma să se întâlnească și cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, dar discuția a fost anulată, fiind primit de o adjunctă a acestuia. Igor Dodon a propus semnarea unui acord între NATO și Republica Moldova cu privire la recunoașterea neutralității Republicii Moldova. De asemenea, el s-a pronunțat împotriva deschiderii unui birou de legătură al NATO la Chișinău.

Pe de altă parte, coaliția de guvernare de la Chișinău s-a declarat în repetate rânduri pentru avansarea relațiilor cu Uniunea Europeană. În același timp, relația cu Rusia s-a deteriorat, ajungând la conflicte diplomatice deschise. În luna martie, Parlamentul și Guvernul au adresat o notă de protest Federației Ruse în care acuză serviciile speciale de la Moscova de faptul că ar fi exercitat presiuni asupra mai mulți funcționari moldoveni care fie se aflau în deplasare de serviciu în Rusia, fie făcea escală în unul din aeroporturile din această țară.

În luna mai, cinci diplomați ruși au fost expulzați din Republica Moldova, fiind acuzați de spionaj. La începutul lunii august, Guvernul de la Chișinău  l-a declarat persoană non-grata pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin, din cauza unor declarații scandaloase ale acestuia la adresa Republicii Moldova.

La rândul ei, Federația Rusă a deschis, în luna noiembrie, un dosar penal pe numele lui Vlad Plahotniuc, liderul coaliției de guvernare de la Chișinău, considerat cel mai influent politician din Republica Moldova, pe care îl acuză de tentativă de omor. La scurt timp, Chișinăul și-a rechemat ambasadorul său la Moscova, pe o perioadă nedeterminată.

Pe fundalul unor relații tot mai proaste cu Rusia, premierul Pavel Filip a întreprins mai mult vizite la Bruxelles, inclusiv la summitul Parteneriatului Estic care s-a desfășurat la sfârșitul lunii noiembrie. Atunci el a vorbit și despre necesitatea fortificării relațiilor cu NATO, iar câteva săptămâni mai târziu a fost deschis biroul de legătură al Alianței Nord-Atlantice la Chișinău. De asemenea, el a insistat pe continuarea parcursului european al Republicii Moldova.

În același timp, politicieni din opoziție, precum și analiști, remarcă faptul că în pofida divergențelor aparente dintre guvernare și președintele Igor Dodon, susținut de Partidul Socialiștilor, cele două tabere au colaborat atunci când au avut interese comune. Cel mai reprezentativ exemplu pare a fi votul comun pentru modificarea sistemului electoral, un proiect controversat, criticat dur atât de opoziție, cât și de instituțiile europene.  Guvernarea care se declară pro-europeană nu a ținut cont de aceste obiecții, fapt ce a afectat grav relațiile dintre Chișinău și Bruxelles, susține comentatorul politic Vlad Țurcanu.

În 2018, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Experții susțin că, odată cu apropierea acestui scrutin, divergențele între forțele politice se vor amplifica, iar politica externă va constitui una din principalele teme de campanie.