„Zuckerberg, cu ochii pe alegerile din Moldova: cum a depistat Facebook-ul trolli din Guvern”, titrează portalul Anticorupție.md. Decizia Facebook este legată de activitatea aplicației „Trolless” care identifică și apoi raportează trolii, îndeosebi pe cei afiliați unor partide politice care desfășoară astfel de activități, scrie publicația, care îl citează pe dezvoltatorul acestei aplicației, Victor Spînu.

„După o discuție cu ei, am aflat că au demarat și ei o anchetă pe subiectul Republicii Moldova ceva timp în urmă și chiar au format o echipă care să urmărească alegerile din februarie”, a declarat acesta. „Aportul nostru a fost apreciat pozitiv pentru că datorită nouă ei au putut identifica mai ușor profilele și paginile troll, iar după asta să descopere conexiunile dintre acestea”, a mai spus Victor Spînu.

„Trolii guvernului” de la Chișinău blocați de Facebook înainte de alegeri”, notează și Europa Liberă. ”Cu 10 zile până la alegeri, rețeaua de socializare online Facebook a închis aproape 200 de conturi și pagini adresate publicului moldovean și gestionate de troli, adică persoane care-și ascundeau consecvent identitatea reală. După scandalul amestecului rus în alegerile prezidențiale americane în care s-a făcut uz din plin de rețelele sociale, Facebook urmărește cu mai multă atenție ce și mai ales cine postează, anunțând periodic că a închis felurite grupuri de conturi folosite în diferite părți ale lumii”, subliniază Europa Liberă. Pagini ca „MoldovanDream”, „Times New Moldovan” sau clona proiectului „StopFals” care deconspiră știrile false din media – sunt doar câteva dintre conturile pe care Facebook le-a eliminat. Se mai amintește că la începutul acestei săptămâni, președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, preciza că instituția a încheiat o înțelegere cu rețeaua de socializare pentru a combate falsurile din presă legate de campania pentru parlamentare.

Ziarul de Gardă publică reacția Guvernului de la Chișinău, care susține că salută inițiativa Facebook de a lupta cu știrile false. Cu referire la faptul că angajații Executivului ar gestiona conturi false, Guvernul susține că instituția are peste 200 de mii de angajați, respectiv, nu poate verifica activitatea lor pe conturile private de pe rețelele de socializare.

Portalul Moldova.org publică declarații ale lui Igor Ceaika, unul dintre liderii organizației obștești „Delovaia Rossia”, care ar fi contribuit la salvarea celor doi piloți moldoveni, Lionel Buruiană și Mihai Crihan, din Afganistan.

El a declarat pentru  Kommersant.ru că s-a ocupat personal de eliberarea moldovenilor. Potrivit lui, în noiembrie 2018, președintele Igor Dodon s-a adresat verbal cu rugămintea de a contribui la eliberarea lui Buruiană și Crihan. Ulterior, Igor Dodon i-a trimis o adresare în scris. „S-a constatat că unul dintre piloți, Mihai, are și cetățenie rusă și cetățenia moldovenească. Iar rușii nu-i abandonează pe ai săi”, a spus Ceaika. În ceea ce privește faptul că delegația R.Moldova, detașată la Moscova, nu a reușit să ia legătura cu piloții moldoveni, Igor Ceaika a spus că era gata să organizeze o astfel de întâlnire și a furnizat contactele piloților. „Dar când oficialii moldoveni au dat de băieti, aceia au rugat să nu fie deranjați, pentru că vor să-și vină în fire și să-și vadă rudele mai întâi”, a mai spus Ceaika.

Cotidianul publică un interviu cu profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, referitor la alegerile parlamentare de la Chișinău. Analistul subliniază că acest subiect ”lipsește din presa românească, în general există senzația că R. Moldova a căzut de pe hartă. Dar dacă cineva s-ar uita peste Prut la aceste alegeri parlamentare ar vedea o veritabilă butaforie, un spectacol destul de trist, pe alocuri ridicol, care este livrat publicului drept campanie electorală… De fapt, ceea ce se petrece pe scena politică este prelungirea în campania parlamentară a vieții politice din R. Moldova de după prezidențiale din 2016”, afirmă Dan Dungaciu.

Peste 7 milioane de lei vor fi alocați și anul acesta din bugetul de stat pentru semnăturile electronice destinate subiecților declarării averilor și intereselor, cu ajutorul cărora să-și poată semna declarațiile de avere, notează portalul Moldova Curată. Suma este similară cu cea din 2018, când declararea electronică a devenit obligatorie. La începutul anului 2018 fiecare funcționar și demnitar care este obligat prin lege să-și declare averile și interesele a primit gratuit din partea statului câte o cheie/semnătură electronică, pentru a putea semna declarația depusă on-line pe portalul Autorității Naționale de Integritate. Dar semnăturile electronice au fost achitate din bugetul de stat, fiind alocați atunci 7 226 125 lei, câte 125 de lei pentru fiecare semnătură electronică. Moldova Curată a semnalat atunci că termenul de valabilitate al cheilor electronice era de numai un an, deoarece Guvernul a decis utilizarea celui mai securizat tip de semnătură, care este și cel mai costisitor – semnătura electronică avansată calificată. Iar gradul înalt de securizare presupune și un termen de valabilitate redus, de numai un an, după cum au explicat autoritățile din domeniu.