Angela Grămadă: La Chișinău e nevoie de specialiști care să poată comunica pe vreme de criză

  • 20 Mai 20:20
Angela Grămadă: La Chișinău e nevoie de specialiști care să poată comunica pe vreme de criză

Autoritățile de la Chișinău trebuie să identifice comunicatori în instituții publice cheie care să poată informa eficient populația și să evite panica în vremuri de criză. La fel, autoritățile centrale trebuie să atragă mai multă atenție nevoilor la nivel local și să valorifice expertiza presei și ONG-urilor de la acest nivel. De această părere este Angela Grămadă, președintă a Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.

Solicitată, în cadrul unei dezbateri IPN, să formuleze anumite recomandări pentru autorități, Angela Grămadă s-a referit la experiența Ucrainei:

„Opinia publică internațională a rămas foarte impresionată de felul în care au acționat cetățenii ucraineni: că știau unde sunt cele mai apropiate adăposturi, care sunt măsurile pe care trebuie să le ia imediat, nu s-au panicat, nu au invadat magazinele, așa cum s-a întâmplat în perioada pandemiei în mai multe țări din vecinătate, inclusiv în România. Au știut cum să-și gestioneze emoțiile și resursele de care dispuneau, astfel încât să reziste mai bine de trei luni. Asta înseamnă că autoritățile de la Chișinău trebuie să identifice și ei câțiva comunicatori din instituții publice cheie, inclusiv cele care au în atribuții securitatea”.

„Dacă ne uităm la Ucraina, ei asta au făcut: au comunicat foarte mult cetățenilor despre modul în care erau purtate negocierile pentru prizonieri, pentru coridoarele verzi, despre adăposturi. Aveau aplicații bine puse la punct în care oamenii erau notificați că urmează să aibă loc un atac asupra unui sau altui oraș. Oamenii știau imediat, televiziunea comunica permanent cu aceste instituții, astfel încât informația să ajungă la cetățeni. Eu cred că asta este în primul rând problema autorităților de la Chișinău, că nu au astfel de comunicatori”.

Potrivit expertei, oficialii care ies în fața publicului nu ar trebui să aibă „un aer de aroganță, că eu știu mai bine sau că această informație este secret de stat”. „Dau un exemplu concret, atentatele care au avut loc în regiunea transnistreană, ele au fost comunicate incorect cetățeanului de pe celălalt mal al Nistrului. Pentru că, în momentul în care autoritățile nu aveau prea multe detalii despre ce s-a întâmplat acolo, ei trebuiau să iasă în fața locuitorilor (de pe ambele maluri) și să spună: informațiile vor apărea ulterior, într-o perioadă scurtă de timp, iar în această perioadă, vă rugăm frumos să nu accesați informații care nu sunt verificate din surse oficiale, nu încercați să cădeți pradă a unei propagande foarte bine gestionate de către alte autorități, care nu acționează în interesul național al Republicii Moldova”, a adăugat Angela Grămadă.

Potrivit expertei, autoritățile moldovene trebuie să identifice comunicatori care să știe să ofere „exact acea cantitate de informații care poate să fie transmisă, dar astfel încât să nu crească nivelul de panică și să nu crească numărul de persoane care decid să părăsească Republica Moldova”.

O altă sugestie ar fi ca autoritățile să nu se limiteze la adoptarea legislației pentru eradicarea propagandei sau simbolurilor asociate cu agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina, „ci să înceapă să sancționeze acele persoane care au fost implicate în asemenea procese și care au desconsiderat conținutul acestor norme (...) Am văzut că de 9 mai unii au sfidat legea și au râs că autoritățile sunt incapabile să aplice mecanismele cu care au venit aceste legi. Și continuă să facă acest lucru, pentru că li s-a dat un ordin din afară”.

O a treia sugestie din partea Angelei Grămadă e ca autoritățile centrale să se orienteze mai mult spre nevoile autorităților locale. „Acolo, la nivel local, situația este mult mai dramatică, în sensul planurilor de protecție civilă, mecanismelor de comunicare la nivel regional între diferite instituții capabile să ofere asistență în caz de necesitate. Și aici vorbim despre spitale, pompieri, poliție și așa mai departe. Comunicarea între aceste instituții este destul de defectuoasă. Iar asta pentru că (...) nu sunt gestionate corect anumite resurse ale statului și pentru că nu se acordă atenția cuvenită de la centru”, crede experta.

O ultimă sugestie este să se investească în programe de protecție civilă. „Aici trebuie să existe un parteneriat și între autoritățile centrale și cele locale, dar acest parteneriat trebuie să fie extins și către presă, și către ONG-urile locale. Pentru că, de foarte multe ori, expertiza existentă în rândurile presei și societății civile locale, ca și analiză, recomandări, sugestii, este neglijată, de multe ori, conștient de autoritatea centrală”, a conchis Angela Grămadă.

Dezbaterea publică la tema „Cum a ajuns Moldova la Summitul G7 și ce are de făcut pentru a valorifica oportunitățile externe în consolidarea rezilienței statale și apărării cetățenilor?”, organizată de IPN, a fost ediția a 246-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chișinău
25,52
Cer senin
Umiditate:64 %
Vint:3,13 m/s
Thu
28
Fri
24
Sat
24
Sun
25
Mon
27
Arhivă Radio Chișinău