În fiecare săptămână aproximativ 300 de firme bistrițene caută personal, lista locurilor de muncă vacante la nivel de județ depășind 900 de posturi.

Ioan Șomodean este unul dintre angajatorii bistrițeni care a încercat să își aducă personal de peste hotare pentru a munci în cele două restaurante și în complexul de agrement pe care îl are, însă misiunea este una extrem de dificilă, legislația punându-i numeroase piedici.

„Moldovenii lucrează orice, sunt harnici și nu fac figuri. Sunt motivați și dipuși să lucreze orice, așa cum sunt românii când pleacă dincolo... Vor să vină să muncească însă legea este foarte complicată. Trebuie să le echivalezi studiile la București, trebuie să faci dovada că nu există nici un român care să poată fi angajat pe postul respectiv... Și o căruță de acte. Parcă legile în țara asta sunt făcute să te încurce, nu să te ajute” spune revoltat omul de afaceri, care a așteptat mai bine de două luni să își găsească personal după ce a investit într-un nou restaurant în Bistrița.

Un alt patron bistrițean, Dumitru Găvan, susține că oamenii nu vor să lucreze atâta timp cât primesc ajutoare de șomaj.

„Nu aș plăti în județul Bistrița-Năsăud nici un leu șomaj. Toată lumea caută angajați. Avem 4.000 de șomeri plătiți de stat și noi nu găsim angajați. Nu îi motivează nimic... Preferă să stea acasă să și să ia bani. Am fost la târgul de job-uri, am stat acolo trei ore, aveam posturi și de femeie de servici și de bucătari pe care îi calificam eu și m-au contactat două femei care au vrut doar să le pun ștampila că au stat de vorbă cu mine ca să își primească înapoi carnetul de șomaj. Deci târgul a fost o chestie bifată de forțele de muncă, dar noi nu am găsit oameni acolo. Leoni (n.r. cel mai mare angajator din Bistrița) aduce oameni din Dej (jud. Cluj), din Regin (jud. Mureș) din Vatra Dornei (jud. Suceava) și noi avem în Bistrița 4.000 de șomeri plătiți. Oamenii nu mai vor să lucreze pentru că am senzația ca tot sistemul de asigurări sociale al comunității europene este greșit. Dacă poți să mergi în Anglia și să iei 500 de lire după un copil, cred că e mai bine să înfiezi 5 copii și să te muți acolo” spune Dumitru Găvan.

Și el se gândește serios să aducă muncitori din afara țării, însă i se pare extrem de complicată legislația legată de dreptul de muncă al celor care sunt din afara comunității europene.

„Trebuie adus personal din Republica Moldova sau Ucraina. Este însă complicat nu numai cu dreptul de muncă ci și cu condițiile – trebuie să le oferi cazare, trebuie să îi aduci cu familiile și la noi nu e reglementată clar situația însă cred că aceasta va fi soluția. Așa cum ai noștri merg și muncesc în altă parte și acolo nu e o rușine a munci, cred că asta va trebui să se întâmple și la noi, să înceapă să vină din alte părți” a mai spus omul de afaceri pentru agenția MEDIAFAX.

Deși are o afacere cu produse alimentare tradiționale pe care le vinde în restaurantul propriu, Dumitru Găvan este dispus să lucreze cu oricine.

„Cu sirienii va fi mai greu de lucrat pentru că nu cred că fac cârnați de porc, dar aș lucra cu oricine și cu chinezoaice, dacă le va sta bine în constumele populare naționale românești” mai spune patronul.

Pentru a-i stimula pe bistrițeni să se angajeze firmele din Bistrița le oferă pe lângă transport asigurat de companie, tichete, sporuri și primele clasice de Paște și Crăciun și bonusuri de 8 Martie și de Ziua Copilului dar și asigurări de sănătate speciale, ajutoare sociale de deces, de căsătorie pentru nașterea copilului, la acestea adăugându-se și extra zile libere față de cele prevăzute de legislație.

“Firmele vin la noi cu cereri de 10.000 de locuri de muncă pentru ingineri, dar noi nu avem decât 3.000 - 4.000 de absolvenți”

Un exemplu grăitor care arată foamea de angajați este dat de Alexandru Blemovici, directorul general al producătorului de componente auto Schaeffler, companie cu 4.000 de angajați pe plan local, în județul Brașov. Compania are o nevoie de operatori pe mașini cu comandă numerică, iar Blemovici admite că acum este o perioadă mai fierbinte decât în trecut, deoarece candidații se găsesc din ce în ce mai greu.

„În situația actuală în care este nevoie de atât de multă forță de muncă, eu cred că sunt destule categorii de profesii care devin interesante din punctul de vedere al salariilor, chiar dacă acestea sunt departe de nivelul din vest“, a declarat Blemovici pentru Business Magazin.

„Știu că există operatori cu școală profesională care pot opera o mașină pe comandă numerică și care ajung să câștige un salariu brut de 1.000 de euro. Sigur, în Germania sau în Israel salariile sunt mai mari, pe aceste posturi. Dar eu cred că dacă punem în balanță plusurile și minusurile, cei 600 - 700 de euro net încep să reprezinte câștiguri interesante pentru oameni. Nu va obține niciun operator banii aceștia din prima zi, dar măcar știe care e ținta la care poate ajunge“, mai spune Blemovici.

România se învârte în prezent într-un cerc vicios, spun specialiștii citați de Business Magazin, pentru că se pregătesc, pe cheltuiala contribuabililor, specialiști care apoi pleacă din țară.

„Inginerii sunt cea mai mare hemoragie a sistemului public de învățământ, nu medicii. Lucrăm la centralizarea datelor și nu pot da cifre exacte acum, dar diferențele sunt de 1 la 2 ca ordin de mărime în ceea ce privește migrația inginerilor față de cea a medicilor. Din acest motiv, firmele vin la noi cu cereri de 10.000 de locuri de muncă pentru ingineri, dar noi nu avem decât 3.000 - 4.000 de absolvenți“, a spus Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București și fost ministru delegat pentru învățământ superior, citat de Business Magazin.

La finele anului 2015, regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale șomajului înregistrat au fost Sud-Vest (8,22%), Sud (7,19%) și Sud- Est ( 6,66%), regiuni în care activitățile rurale sunt preponderente. Se constată existența unor disparități și în interiorul regiunilor, unde județe predominant agricole coexistă cu cele mai dezvoltate. De exemplu, în regiunea Sud-Vest, s-au înregistrat discrepanțe între județe, în ceea ce privește rata șomajului: nivelul maxim a fost atins în județul Mehedinți (10,16%) și Dolj (9,19%) și cel minim în județul Vâlcea (5,76%).