Angajarea persoanelor nevăzătoare sau slab văzătoare în câmpul muncii
-
10 Noiembrie 2014 09:11
În Republica Moldova persoanele cu dizabiltăți de vedere întâmpină dificultăți în ceea ce privește accesul la educație și la piața forței de muncă, după cum afirmă reprezentanții organizațiilor care promovează drepturile nevăzătorilor.
Mai puțin de 10 la sută dintre persoanele nevăzătoare sau slab văzătoare sunt angajate în câmpul muncii, iar meseriile pe care le pot învăța le oferă un spectru redus de opțiuni.
Pe Cătălin, în vârstă de 17 ani, l-am întâlnit la Școala de meserii pentru nevăzători și slab văzători din Chișinău, care pregătește două categorii de specialiști: operator la calculator și îngrijitor de bolnavi. Înainte de asta, Cătălin a învățat la Școala specială pentru nevăzători din Bălți, unde a putut studia, în limbajul Braille, obiectele de bază din programul gimnazial. Acum nu îl mai folosește, pentru că, spune el, este prea dificil, dar și pentru că lipsesc manualele speciale editate în acest limbaj. Cătălin spune că i-ar fi plăcut să învețe într-o școală obișnuită, alături de sora lui.
Tu n-ai putut să înveți în școală obișnuită? Nu, era foarte greu. Dar, ai încercat? Da, am încercat, împreună cu sora mea. Era foarte greu și era să studiez doar oral, iar atestatul nu l-aș fi primit. Dar aș vrea să învăț ca toți copiii. De văzut, văd, dar nu pot citi. E prea mărunt și nu am învățat literele.Acum, cea mai mare dorință a lui Cătălin este să-și poată găsi un loc de muncă și să devină independent.
Eu aș vrea să devin operator la calculatoare, pentru că îmi place domeniul acesta și e foarte întrebat. Poate într-o firmă, oriunde, important e să am un serviciu plătit.
Dintre absolvenții Școlii de meserii pentru nevăzători și slab văzători, doar aproximativ jumătate ajung să se angajeze în câmpul muncii, a remarcat unul dintre profesorii de la această instituție, Anatol Carnauhov.
Reușesc după asta elevii să se angajeze? Nu toți, dar din 10, cinci-șase da. În genere aceasta este o problemă mare. Acum un băiat sănătos, după școala profesională nu își găsește serviciu, dar câ atât mai greu aceștia care sunt bolnavi. Totuși, se găsește.Oxana Siminciuc, expert în drepturile persoanelor cu dizabilități, este de părere că spectrul meseriilor pe care le pot studia în prezent nevăzătorii ar trebui lărgit, pentru a răspunde cerințelor actuale ale pieței muncii.
”Persoana cu dizabilități de vedere poate să însușească orice profesie și să lucreze, practic, oriunde, așa ca de exemplu: manager de oficiu, secretar, operator la calculator, traducător, în sfera artistică. Sunt o sumedenie de profesii unde lumea, pur și simplu, nu le vede pe aceste persoane” a menționat Oxana Siminciuc.
O altă problemă este reticența angajatorilor, atunci când vine vorba despre nevăzători, susține Nicolae Ciobanu, specialist principal la Asociația Orbilor din Moldova. Totodată, deși potrivit legii, companiile mari trebuie să angajeze cel puțin 5 la sută persoane cu dizabilități, această prevedere nu se aplică, a subliniat Nicolae Ciobanu.
”Ar trebui ca legea să prevadă și mecanismul de sancționare, și mecanismul de motivare. Și atunci, angajatorul ar fi fost bucuros să creeze locuri de muncă, decât să fie penalizat”, a declarat Nicolae Ciobanu.
Din cei aproximativ 9.500 de nevăzători și slab văzători înregistrați la Asociația Orbilor, aproximativ 800 de persoane sunt angajate în câmpul muncii. În instituțiile de învățământ superior studiază în prezent aproape 70 de nevăzători.
