În contextul în care România reprezintă cel mai mare investitor și partener economic și cel mai important avocat al integrării europene a Rep. Moldova, venirea la conducere a unui președinte pro rus, antioccidental și anti NATO, va însemna o complicare foarte serioase a relațiilor între cele două maluri ale Prutului. Totodată, va reprezenta o încurajare foarte mare a forțelor pro-ruse din Rep. Moldova și extinderea influenței Federației Ruse în interiorul Uniunii Europene, atenționează analistul politic Anatol Țăranu.

„Venirea în  România, la președinție, a lui Călin Georgescu, ar însemna o imprevizibilitate pentru cursul european al Rep. Moldova. Indiscutabil că Moscova ar avea mult de câștigat dacă va veni un personaj care  susține Rusia și pledează pentru oprirea oricăror relații sau ajutoare care vin prin România pentru Ucraina. Asta ar însemna că Rusia își extinde influența în interiorul Uniunii Europene, desigur că aceasta ar dăuna cursului european al Rep. Moldova și ar dăuna reformelor democratice din țara noastră”, a declarat Anatol Țăranu. 

Pe de altă parte, analistul Mihai Isac subliniază că arhitectura constituțională a statului român nu permite unei singure persoane să schimbe politica sa externă, în pofida faptului că președintele are uneori capacitatea de a exercita o anumită influență.

„Statutul de membru al Uniunii Europene și al NATO de care se bucură România nu permite Bucureștiului să își abandoneze angajamentele luate în fața partenerilor, sau față de Rep. Moldova. Relațiile dintre Rep. Moldova și România sunt mult mai profunde decât o serie de acorduri sau tratate semnate între Chișinău și București, vorbim de laturi istorice, legături culturale, de legături de sânge, legături economice. România nu poate supraviețui fără o Rep. Moldova democrată iar Rep. Moldova nu poate supraviețui fără România”, a menționat analistul Mihai Isac. 

Modul în care s-a desfășurat campania electorală din România ridică o serie de probleme privind necesitatea reglementări legislative care să protejeze și securizeze spațiul electoral românesc, după cum a arătat-o și situația din Rep. Moldova, mai spune analistul Mihai Isac.

El cred că guvernarea de la București va avea maturitate să depășească impasul în care s-a pomenit România și 2024 va rămâne în istorie ca un an în care electoratul a transmis clasei politice că nu mai acceptă un mod vechi de a face politică.

În cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România se vor confrunta pro-europeana Elena Lasconi, care pledează pentru consolidarea României ca membru NATO și al Uniunii Europene și candidatul de extremă dreapta, Călin Georgescu, admirator declarat al lui Vladimir Putin, care se declară antioccidental și favorabil revizuirii relației și chiar ieșirii din Alianța Nord Atlantică.

Românii din diasporă, implicit cei din Rep. Moldova vor putea vota începând de vineri, 6 decembrie,  ora 12:00 până duminică, ora 21:00.