Potrivit experților, schema „Laundromatului” a fost gândită în anii 2005-2007, dar  a fost pusă în aplicare trei ani mai târziu, în 2010, atunci când a avut loc prima tranzacție suspectă, în baza unei ordonanțe de judecată. Expertul Veaceslav Berbeca spune că instituțiile au știut despre această situație.

„Instituțiile statului au știut despre faptul că sistemul bancar din Republica Moldova este un instrument prin care trec tranzacții suspecte de bani, însă, din păcate nu au fost luate măsurile necesare pentru a preveni și pentru a combate aceste acțiuni”, a precizat Veaceslav Berbeca pentru Radio Chișinău.

Expertul susține că această schemă infracțională a fost posibilă cu implicarea sistemului judecătoresc. Veaceslav Berbeca explică și motivele pentru care a fost ales anume sistemul bancar din Republica Moldova pentru „operațiunea Laundromatul”.

„În primul rând s-a considerat că este un sistem mai ieftin, este mai ușor să corupi un judecător din Republica Moldova decât să încerci să faci astfel de operațiuni, prin sistemul vamal din Federația Rusă pentru că mai mult costă”, a precizat el.

Actorii politici care au mers la aceste scenarii s-au conectat la scheme infracționale în mod conștient, susține directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu. Potrivit lui, doar prin eliminarea acestor actori de pe scena politică se poate face dreptate.

„Anumiți actori politici, care au suferit sau vor suferi în continuare, și-au asumat riscurile de a conecta Republica Moldova, la niște scheme de crimă organizată internațională, prin aceste spălări de bani”, spune Igor Munteanu.

Autorii studiului consideră că sistemul bancar al Republicii Moldova este un fel de „călcâi al lui Ahile” pentru sistemul politic moldovenesc. Totodată, experții spun că spălările de bani nu ar fi fost posibile dacă nu s-ar fi implicat cadrul decizional.