Analiză Reuters | Republica Moldova în ultimul an: Între alerte false cu bombă și o presupusă lovitură de stat

  • 10 Martie 2023 14:22
Analiză Reuters | Republica Moldova în ultimul an: Între alerte false cu bombă și o presupusă lovitură de stat

O presupusă tentativă de lovitură de stat, alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, notificări fictive de recrutare, manifestații în masă: Republica Moldova declară că a avut din toate în anul care s-a scurs, relatează vineri agenția de presă Reuters într-o amplă analiză.

"Am avut o puzderie de amenințări la adresa securității începând din 24 februarie anul trecut", a declarat ministrul de interne Ana Revenco, făcând o trecere în revistă a crizelor care, potrivit ei, au afectat țara și guvernul prooccidental de la Chișinău de la invazia Rusiei în Ucraina.

Această mică țară europeană, fostă republică sovietică, pare 'un creuzet geopolitic special', notează Reuters, potrivit Agerpres.

În Republica Moldova se află Transnistria - o fâșie de pământ de-a lungul frontierei sale de est cu Ucraina, controlată de separatiști proruși, unde staționează o garnizoană de trupe ruse. Tot pe teritoriul Republica Moldova se află și regiunea semiautonomă Găgăuzia, de asemenea cu o populație majoritar prorusă.

Responsabilii moldoveni creionează imaginea unei națiuni aflată sub constanta constrângere a unei campanii de dezinformare și de propagandă orchestrată de Moscova care, potrivit lor, este concepută pentru a destabiliza și submina guvernul președintei Maia Sandu, aleasă în 2020 cu promisiunea de a cere aderarea la Uniunea Europeană.

Este un "război informațional", a declarat Revenco, adăugând că "aceasta pune o presiune foarte mare asupra rezilienței psihologice a populației".

Guvernul moldovean nu a prezentat dovezi în sprijinul acuzațiilor sale privind campania ostilă a Moscovei, scrie Reuters, care adaugă nu a fost în măsură să verifice independent veridicitatea modului în care sunt prezentate evenimentele.

Kremlinul, care a respins în mai multe rânduri acuzațiile Chișinăului că ar orchestra tulburări, nu a răspuns unei cereri de comentariu pentru acest material.

"Liderii (de la Chișinău) se concentrează întotdeauna asupra a tot ceea ce este antirusesc", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, luna trecută. "Ei alunecă într-o isterie antirusească", afirmase Peskov.

Totuși, Moscova a fost deranjată de ideea că Republica Moldova - o țară cu 2,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina și România, membră a NATO - s-ar putea alătura UE.

Peste 400 de alerte false cu bombă

Pretinsul complot cu privire la o lovitură de stat a fost făcut public luna trecută de autoritățile moldovene, care au declarat că planul prevedea ca agitatori intrați în R.Moldova din Rusia și din alte țări din regiune să încerce să provoace confruntări violente. Autoritățile au expulzat doi presupuși agenți neindentificați săptămâna trecută în legătură cu tulburările, dar nu au furnizat detalii despre amploarea planului și nici despre un eventual succes al acestuia.

Un responsabil în Ministerul Apărării de la Chișinău, Valeriu Mija, a declarat că scopul complotului era atât să dea o lovitură moralului țării, cât și să răstoarne guvernul: "Noi credem că acest incident face parte din războiul psihologic".

Alertele false cu bombă au devenit parte integrantă a vieții cotidiene, consumând resurse oficiale, potrivit Ministerului de Interne, care a indicat că autoritățile au primit peste 400 de alerte false prin telefon sau prin e-mail vara trecută, ceea ce a necesitat intervenții a circa 9.000 de polițiști.

Aeroportul din Chișinău, instituții de învățământ, tribunale, spitale și centre comerciale au figurat printre țintele acestor alerte false cu bombă, a indicat ministerul.

Autoritățile moldovene au declarat că o serie de atacuri cibernetice în cursul anului trecut au dus la blocarea temporară a unor site-uri guvernamentale și la piratarea telefoanelor mai multor oficiali.

"Atacurile au culminat în luna august vizând un număr de sisteme informatice chiar în Ministerul de Interne. Pentru a ne bloca, cum se spune, ochii și urechile pe teren", a remarcat Mija. "Dacă le punem la un loc cu alertele false cu bombă, aceasta ne testează foarte mult capacitățile", a continuat el.

Notificări fictive de recrutare

Tensiunile crescânde între Moscova și Occident cu privire la Ucraina au ridicat temperatura și în Republica Moldova.

Principalul partid de opoziție ȘOR o acuză pe Maia Sandu pentru că a luat partea Ucrainei, afirmând că aceasta crește șansele ca R.Moldova să fie antrenată în conflict. Formațiunea afirmă că a colectat 6.000 de semnături pentru a cere noi alegeri.

În cursul unei manifestații la Chișinău săptămâna trecută, la care au participat circa 2.000 de persoane, Marina Tauber - o fostă jucătoare profesionistă de tenis, devenită deputată ȘOR - a condus mulțimea în scandări împotriva Maiei Sandu printr-un megafon.

"Ea încearcă să implice țara noastră în război", a spus el. "Suntem o țară neutră și vrem pace", a insistat Tauber.

Mulțimea a scandat "Jos Maia Sandu!" și "Jos dictatura!".

Responsabili ai guvernului Maiei Sandu afirmă că ei vor să evite cu orice preț antrenarea în conflict.

Oficialii spun că "o altă tactică utilizată de agitatorii antiguvernamentali este de a pune în circulație notificări de recrutare fictive pe rețelele de socializare, în special pe Telegram, în tentativa de a răspândi anxietatea și de a induce mesajul că Republica Moldova se îndreaptă spre război.

Trupe rusești în Transnistria

Circa 1.500 de soldați ruși staționează în Transnistria, cea mai mare parte dintre ei fiind recrutați pe plan local dintre transnistrenii care dețin pașapoarte rusești.

Noul premier moldovean Dorin Recean a declarat că trupele ruse ar trebui să fie retrase din regiune, în timp ce Moscova a avertizat că orice atac împotriva trupelor sale din stânga Nistrului va fi considerat un atac împotriva Rusiei.

Guvernul moldovean se confruntă cu echilibristică delicată.

În Transnistria se află centrala electrică de la Cuciurgan, care furnizează cea mai mare parte a electricității Republicii Moldova și oferă separatiștilor o imensă pârghie. În consecință, cele două părți sunt blocate într-un ciclu de uzură de negocieri permanente și de dependență reciprocă.

Găgăuzia, unde cea mai mare parte a oamenilor vorbesc limbile rusă și găgăuză, de origine turcică, și unde se află și o statuie a lui Lenin în fața parlamentului local, ridică propriile provocări față de tentativele guvernului de a se opune influenței Rusiei.

Încrederea moldovenilor în președintele rus Vladimir Putin a scăzut de la 60%, cât era în ianuarie 2020, la 35% după începerea războiului, potrivit unui sondaj realizat luna trecută de think tank-ul Watchdog.

În Găgăuzia, această cifră este de 90%.

"Rădăcinile noastre sunt întrepătrunse", a declarat Valentina Koroleak, jurnalistă la televiziunea publică din Găgăuzia, când a fost întrebată din ce motiv oamenii de acolo văd invazia rusă atât de diferit față de cei din alte părți din Republica Moldova. "Ne-am născut în Uniunea Sovietică, am crescut cu acești clasici, cu aceste cântece, cu muzica aceea", spune ea. 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Radiojurnal București
Meteo Chișinău
5,52
Cer fragmentat
Umiditate:94 %
Vint:4,63 m/s
Tue
6
Wed
7
Thu
7
Fri
7
Sat
7
Arhivă Radio Chișinău