Una dintre consecințe ale acestei situații este staționarea celui mai mare producător de ulei vegetal - uzina Floarea-Soarelui din Bălți (parte a grupului Trans-Oil) până în prezent nu și-a preluat activitatea, transmite mold-street.com.

În opinia lui Iurie Rija, motivul principal constă în faptul că deși procedura de licențiere este una corectă pe hârtie, aceasta este greu de aplicat în practică.

„În primul rând, acest lucru se datorează necesității de a identifica și a contracta exportatorii înainte de obținerea licenței. Apoi, procesul continuă cu depunerea cererii pentru acordarea licenței, urmată de o perioadă de așteptare al întrunirii Comisiei de Licențiere, care are la dispoziție un termen de 10 zile lucrătoare sau 2 săptămâni obișnuite.

În acest interval, exportatorul din Ucraina poate găsi alte posibilități de vânzare a mărfii, în special în contextul unei cereri active pentru semințe de floarea-soarelui în Ucraina. Această întârziere poate fi de până la 2- 3 săptămâni, ceea ce este inacceptabil pentru mulți participanți la piață cerealieră. Mai mult ca atât, în cererea sa procesatorul trebuie să furnizeze o listă detaliată a tuturor furnizorilor, inclusiv adresele juridice, ceea ce adaugă un nivel suplimentar de complexitate a procedurii”, afirmă expertul.

În opinia expertului Republica Moldova a ajuns în situația în care are stocuri insuficiente de semințe de floarea-soarelui și este firesc să demareze importul.

Cât despre prețul uleiului, Iurie Rija spune că acesta este determinat de dinamica bursei, care la rândul ei generează nivelul pe care trebuie să-l atingă costul de producere al uleiului la uzină.

„Acesta se formează ca o medie ponderată a cantităților și prețurilor semințelor de floarea-soarelui furnizate. Importul de materie primă din Ucraina ar putea genera o rezervă, permițând astfel procesatorului să ofere un preț mai mare furnizorilor din Republica Moldova. În plus, în comparație cu prețurile din Bazinul Mării Negre, oferta în Republica Moldova rămâne în prezent una competitivă - 380 dolari pentru o tonă (fără TVA) la fabrica de procesare din Bălți. Spre exemplu, la procesatorul din Galați oferta e de 405 dolari pentru o tonă, dar costul transportului până la destinația respectivă este de 40 dolari pentru o tonă, care împreună cu costurile de perfectare a exportului, fac oferta dată mai puțin avantajoasă”, adaugă specialistul.

Iurie Rija se arată sceptic în privința rezultatelor ședințelor convocate de Ministerul Agriculturii cu producătorii agricoli și procesatorii (până acum având loc deja trei) și nu este clar de câte ședințe va fi nevoie pentru a da undă verde importului.

„Este evident că importul de semințe de floarea-soarelui trebuie să înceapă fără întârziere, iar procedurile de aprobare trebuie să fie simplificate pentru a permite un proces mai rapid și real de aplicat în practică. Tergiversarea deciziilor din cauza unor declarații speculative, precum cele venite din partea „Forța Fermierilor”, este contraproductivă, mai ales că majoritatea fermierilor și-au vândut deja recolta de floarea-soarelui”, afirmă expertul.

El mai subliniază faptul că prețurile la care a fost vândută până acum materia primă a fost unul exagerat de mic, dar această problemă a fost afectată întreaga piață internațională, nu doar Republica Moldova.