Analiză El Pais: Regiunea separatistă a Republicii Moldova depinde de Rusia, în special pentru gaz, dar 70% din exporturile sale se îndreaptă către țările Uniunii Europene

  • 06 Iunie 19:52
Analiză El Pais: Regiunea separatistă a Republicii Moldova depinde de Rusia, în special pentru gaz, dar 70% din exporturile sale se îndreaptă către țările Uniunii Europene

Aventura economică iluzorie a Transnistriei – o enclavă separatistă pro-rusă recunoscută la nivel internațional ca parte a Republicii Moldova – s-a încheiat în 2016. Cu o populație de aproape jumătate de milion de locuitori, regiunea autoproclamată de facto ca independentă în 1990, încorporată între o fâșie îngustă de-a lungul râului Nistru și Ucraina, a ajuns să aibă nouă bănci comerciale.

În prezent, una dintre ele este dedicată doar exporturilor, în timp ce alta a ajuns să fuzioneze cu banca aflată în proprietatea celui despre care se spune că din umbră conduce economia și politica regiunii rebele – conglomeratul Sheriff, iar o a treia aparține Rusiei. Celalte fie au fost lichidate, fie sunt în curs de desființare, relatează El Pais, citată de Rador Radio România, transmite G4Media.

A fost un cataclism financiar care i-a aruncat în aer economia, în urmă cu opt ani. Autoproclamata sa bancă națională a rămas fără rezerve valutare, în special dolari, ceea ce a făcut ca autoritățile de la Tiraspol – capitala separatistă – să introducă un instrument administrativ prin care au obligat companiile să vândă valuta deținută și să păstreze moneda la aceeași rată: 16 ruble transnistrene pentru un dolar.

În același an, atât Moldova, cât și Transnistria – care au un PIB actual de 16,5 miliarde de euro, respectiv 1 miliard de euro – au început să beneficieze de Acordul de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană pe care Chișinăul, capitala Moldovei, îl semnase cu doi ani înainte. De atunci, companiile transnistrene înregistrate la Agenția Servicii Publice din Moldova s-au dublat la 2.400. „Asta arată că agenții economici din Transnistria sunt conștienți de oportunitățile oferite de integrarea pe piața legală a Moldovei”, explică Ivan Țurcan, economist la Biroul de Politici de Reintegrare.

În schimb, discrepanța dintre salarii și pensii pe ambele maluri ale Nistrului a crescut în favoarea Moldovei. Salariile din Transnistria s-au redus la jumătate față de cele ale fostei republici sovietice – 370 de euro față de media de 740 de euro azi – în ciuda faptului că enclava rebelă a fost scutită de orice taxă pe mărfurile care soseau în Transnistria. Aceasta însemna că produsele din regiunea separatistă erau cu 30% și 40% mai ieftine, 

În fața dumpingului fiscal, Moldova a decis să modifice legislația în acest an, astfel încât bunurile esențiale exportate din Transnistria sunt acum supuse taxelor de către autoritățile de la Chișinău. În consecință, regiunea a cerut Rusiei să-i susțină economia pentru a rezista „presiunilor” guvernului moldovean.

Dar izbucnirea războiului din Ucraina a dăunat intereselor transnistrene. Până atunci, majoritatea exporturilor treceau prin granițele ucrainene, fără supraveghere moldovenească, adesea clandestin spre piața rusă. „Lipsa de control asupra Transnistriei a făcut imposibilă aplicarea uniformă a regulilor asupra companiilor, deci este dificil de estimat nivelul pierderilor generate bugetului”, spune Țurcan.

După invazia rusă, Kievul a închis toate punctele de frontieră, astfel că Transnistria a depins de o singură rută: cea care trece prin vama moldovenească. Este pentru prima dată în mai bine de treizeci de ani când Chișinăul controlează ceea ce intră și iese din regiune. „Acum multe produse din Transnistria au devenit vizibile; Dacă înainte erau vândute, din punctul de vedere al Chișinăului, prin contrabandă, acum sunt vândute legal”, spune Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) din Moldova.

Subliniază că economia hibridă dintre una sovietică – intervenționistă – și cea de piață susține viața cetățenilor săi, care nu plătesc TVA și nu contribuie la asigurările de sănătate sau la contribuții sociale, ci mai degrabă administrația locală plătește totul cu veniturile din gazul rusesc. „Transnistria depinde de importurile de gaze din Rusia la cost zero; dacă există gaz, se poate produce metal care e vândut Uniunii Europene, în special României; și, de asemenea, energie electrică, care va merge în Moldova”, continuă Ioniță, care dă un exemplu: „În timp ce pe moldoveni i-a costat 1,5 euro pe metrul cub de gaz în plină criză energetică, transnistrenii au plătit șapte cenți”.

Tiraspolul își alocă veniturile pentru a plăti salariile și pensiile funcționarilor publici și pentru a acoperi o parte din deficitul enorm, care ajunge deja la 55% din PIB. „Strâng de aproape șapte ori mai puțin decât cheltuiesc, ceva nemaiauzit în altă parte; dacă nu ar exista gazul rusesc, bugetul și economia s-ar prăbuși, iar jumătate din exporturi ar dispărea imediat”, subliniază economistul, subliniind totodată că Transnistria supraviețuiește datorită faptului că Moldova i-a permis, întrucât Chișinăul este cel care trebuie să solicite furnizarea de hidrocarburi.

Administrația de la Tiraspol consideră comerțul regiunii cu Moldova drept export, făcând din Chișinău principalul partener, în ciuda faptului că îl acuză de „genocid economic”. În 2023, 53,4% din livrările de mărfuri au fost destinate pieței din Moldova; 31,4%, din UE; și 6,2%, din Federația Rusă, conform Transnistriei. Însă, potrivit Moldovei, exporturile sale către statele din bloc au reprezentat 70,48%, un record de la semnarea Acordului de Asociere, ceea ce reprezintă o creștere de 20,58% față de 2019. Totuși, exporturile către piața rusă au scăzut la 42 de milioane de euro, față de la 75 de milioane în 2022.

Cel mai important sector este metalul, materie primă care este transportată din România și de unde apoi este exportată transformată. Reprezintă 30% din ceea ce vând blocului comunitar, înaintea energiei, care se apropie de acest procent, în timp ce producția agricolă — porumb și grâu — ajunge la 25%, iar textilele, care au jucat un rol important în trecut, aproape că au dispărut.

Datele publice de la Tiraspol arată că cea mai mare parte a economiei regiunii aparține grupului Sheriff, care este condus de oligarhul Victor Gușan, dar și companiilor rusești și altora controlate de autoritățile locale. În 2022, Sheriff a avut o cifră de afaceri de aproximativ 423 de milioane de euro. Compania controlează cea mai mare bancă din regiune, Agroprombank, și are cel mai mare lanț de supermarketuri și benzinării, precum și operatorul de telefonie Interdnestrcom și compania Kvint, cel mai mare producător de alcool.

Tot sub controlul conglomeratului Sheriff se mai află Tirotex, cel mai mare producator de textile din regiune, cea mai mare brutărie și echipa de fotbal care a jucat în Liga Campionilor. Dintre cele 10 companii cu cea mai mare cifră de afaceri, patru aparțineau grupului Sheriff și două erau controlate de autoritățile locale. „Transnistria este astăzi în faliment; dacă nu ar fi Federația Rusă, economia ei s-ar prăbuși în 24 de ore”, conchide Ioniță.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Cadre sonore cu Andrei Mîțu
Meteo Chișinău
27,24
Cer senin
Umiditate:65 %
Vint:2,57 m/s
Mon
23
Tue
27
Wed
26
Thu
23
Fri
21
Arhivă Radio Chișinău