Potrivit sursei citate, ieșirea Marii Britanii din UE, concomitent cu criza provocată de pandemia de COVID-19, nu a făcut decât să mărească și mai mult „distanța politică” dintre guvernele țărilor care formează Regatul Unit: Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord.

Mișcarea de independență din Scoția a crescut în amploare, după referendumul pentru independență din 2014. Atunci, 55% dintre scoțieni acceptau să rămână în Marea Britanie.

Acum, conform celor mai recente sondaje de opinie, 58% dintre scoțieni susțin ruptura de UK, cel mai mare procent pro-independență înregistrat până în prezent.

Creșterea numărului celor care susțin independența Scoției este legată direct de Brexit: dacă britanicii au votat în total cu 51,9% în favoarea Brexit-ului în 2016, scoțienii s-au opus în proporție

Recent, premierul scoțian Nicola Sturgeon și-a exprimat speranța că Scoția își va obține independența și că va putea „să se alăture” Uniunii Europene.

„Suferim acum un Brexit dur împotriva voinței noastre, în cel mai prost moment posibil, în mijlocul unei pandemii și al unei recesiuni economice”, a spus Nicola Sturgeon pe site-ul partidului său pro-independență SNP, la două zile de la ieșirea Regatului Unit din piața unică și uniunea vamală.

Decizia de a organiza un astfel de referendum îi revine prim-ministrului britanic Boris Johnson, care refuză cu fermitate. Totuși, o victorie detașată a Scottish National Party (SNP), principalul partid din această țară, la alegerile locale din mai 2021 ar întări presiunea asupra Londrei pentru acceptarea unei noi consultări populare.

Problema Irlandei de Nord și statulul ei special în Regatul Unit post-Brexit

O situație specială întâlnim în Irlanda de Nord, care a reprezentat, de altfel, un punct delicat în negocierile Brexit dintre Marea Britanie și UE: frontiera dintre Irlanda (membru UE) și Irlanda de Nord (parte a UK) este singura pe uscat dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. 

Perspectiva unei „vămi dure” între Irlanda și Marea Britanie a provocat îngrijorări referitoare la posibila revenire a violențelor din regiune din anii 1970-1980.

Soluția convenită în ultimul moment între UE și UK îi permite Irlandei de Nord să rămână pe teritoriul vamal al Regatului Unit și, în același timp, să beneficieze de piața unică europeană.

Astfel, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord. Se evită astfel orice verificări și controale vamale pe insula Irlanda.

„Practic, acest lucru pune Irlanda de Nord într-o postură diferită de restul UK”, a declarat pentru CNN Katy Hayward, profesor de sociologie politică la Queen's University din Belfast.

„Astfel, cu cât Marea Britanie se îndepărtează mai mult de UE, cu Irlanda de Nord va avea mai multe lucruri în comun cu UE și, implicit, Irlanda”.

„Naționaliștii moderați pro-europeni și chiar unioniștii moderați se întreabă, în aceste condiții, ce este Irlanda de Nord și ce ar trebui să devină”, a declarat Matthew O'Toole, membru în Adunarea Legislativă a Irlandei de Nord.

„Brexitul scoate acum la iveală chestiuni despre care se credea până acum că sunt rezolvate și le repune pe agenda ”, a adăugat O'Toole.