Datele au fost prezentate în comparație cu scrutinele precedente și cuprind participarea femeilor și a bărbaților în procesele electorale în calitate de alegători, candidați, funcționari electorali și observatori.

La alegerile parlamentare din 24 februarie, femeile au constituit 42 la sută dintre cei 632 de candidați desemnați pe circumscripția națională de către 14 partide politice și un bloc electoral. În cele 51 de circumscripții uninominale, au concurat 322 de candiați, dintre care doar 21 la sută au fost femei. În rândul candidaților independenți, această diferență procentuală a fost cea mai accentuată – doar 14 la sută femei din totalul de 57 de candidați. Deși toate partidele parlamentare au respectat cota de gen pentru circumscripția națională, din cauza poziționării neomogene a candidatelor pe listă, doar un partid are acum 40 la sută femei în lista sa de deputați.

Comparativ cu scrutinele anterioare, Consiliile Electorale ale Circumscripțiilor Electorale au înregistrat o creștere a numărului de femei implicate la toate nivelurile.  Din 6500 de funcționari electorali instruiți de Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, 80 la sută au fost femei.

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, a apreciat rezultatele pozitive pe segmentul de gen, dar a spus că mai e nevoie de multă muncă și multă comunicare pentru a atinge obiectivele pe care și le-a propus CEC, dar și statul, prin documentele pe care și le-a asumat la nivel internațional.

Alla Skvorțova, specialistă programe, Guvernare efectivă, PNUD Moldova, a subliniat că, în ultimii ani, Republica Moldova a făcut pași importanți pentru a promova egalitatea de gen în politică, cum ar fi adoptarea cotei de gen. Însă, este nevoie de mai multe eforturi pentru a asigura șanse egale pentru femei și bărbați în politică, iar scrutinul local general reprezintă o oportunitate pentru a avea mai multe femei primar, consiliere locale și municipale.

Loretta Handrabura, expertă în probleme de gen, a susținut că „radiografia comprehensivă nu lasă loc de interpretări, dar de acțiuni pentru partidele politice și Comisia Electorală Centrală”.

Analiza a fost efectuată în cadrul proiectului „Consolidarea democrației prin alegeri incluzive și transparente”, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare și Ambasada Olandei prin programul Matra. PNUD a susținut efectuarea analizelor similare și pentru scrutinul parlamentar din 2014, cel local din 2015 și scrutinul prezidențial din 2016.