ANALIZĂ. De ce dau rateuri atacurile cu rachete ale Rusiei?

  • 15 Mai 2023 09:43
ANALIZĂ. De ce dau rateuri atacurile cu rachete ale Rusiei?

Incompetența militară a rușilor, eficiența apărării antiaeriene a ucrainienilor și performanțele semnificative ale sistemelor defensive livrate de aliații occidentali guvernului de la Kiev, comparativ superioare sistemelor folosite de ruși, sunt câteva dintre motivele pentru care atacurile cu rachete lansate de către forțele Moscovei nu au reușit până acum să încline balanța în mod decisiv pe câmpul de luptă în favoarea Kremlinului, susțin experții. Unul dintre cele mai edificatoare exemple este cel al unei rachete hipersonice ruse Kinjal – despre care Putin spunea că este „arma ideală”, deoarece este foarte dificil de interceptat de inamici – și care a fost doborâtă recent de apărătorii ucrainienii deasupra capitalei Kiev.

Pe 6 mai, generalul ucrainean Mikola Oleșciuk a anunțat că Ucraina a doborât pentru prima dată o rachetă hipersonică rusă Kinjal, în timpul unui atac masiv pe care forțele ruse il lansaseră împotriva capitalei Kiev cu trei zile înainte, scrie G4Media.

„Felicit poporul ucrainean pentru acest eveniment istoric. Da, am doborât racheta ‘indestructibilă’ Kinjal,” a afirmat Oleșciuk, care a precizat că racheta X-47 a fost lansată de un aparat MiG-31K de pe teritoriul Rusiei.

Potrivit forțelor aeriene ucrainene, racheta a fost doborâtă de un sistem de apărare aeriană Patriot, deasupra Kievului, la ora locală 02:30, în noaptea de 3 mai.

Ucraina le-a cerut în mod repetat aliaților occidentali să o ajute la întărirea sistemului său de apărare aeriană. Pe durata iernii, Moscova a bombardat structurile energetice ale Ucrainei, folosindu-se de rachete și drone.

Kievul a primit la jumătatea lunii aprilie primele sisteme Patriot de apărare aeriană, unul dintre acestea fiind folosit la doborârea rachetei hipersonice lansate de ruși. Oficialii de la Washington au confirmat utilizarea sistemului american la doborârea rachetei Kinjal.

 

„Pot confirma că au doborât o rachetă rusă prin utilizarea sistemului de apărare antirachetă Patriot,” a declarat un purtător de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder. „După cum știți, acest sistem face parte dintr-o gamă mai largă de capacități de apărare aeriană pe care Statele Unite și comunitatea internațională le-au oferit Ucrainei.”

Anterior, sistemele Patriot erau folosite împotriva rachetelor balistice convenționale, iar capacitatea de a doborî rachete hipersonice era pur teoretică.

Defence Express a precizat că imaginile cu resturile rachetei arată că aceasta a fost interceptată de un obiect care a reușit să penetreze materialul gros al conului nazal, distrugând focosul în aer.

Deși armata ucraineană a găsit epava acestei rachete, autoritățile au întârziat să dezvăluie detalii până când informațiile despre incident au apărut din alte surse, în condițiile în care Rusia susținea că racheta era considerată indestructibilă. De exemplu, in 2018, președintele Vladimir Putin descria Kinjal drept „arma ideală,” deoarece este foarte dificil de interceptat de inamici.

De altfel, rușii au respins informațiile potrivit carora racheta Kinjal a fost doborâtă de ucrainieni. Ministerul rus al Apărării, sub forma unei comentariu făcut de un oficial de la Moscova, publicat simultan de către agențiile TASS, Ria Noviosti și Interfax, a negat afirmațiile făcute de Kiev și Washington.

„Adevărul este că viteza de zbor a rachetei Kinjal depășește modurile maxime de luptă ale sistemelor de rachete antiaeriene furnizate de Occident regimului de la Kiev, inclusiv Patriot,” a afirmat o sursă de rang înalt din Ministerul Apărării.

„Manevra antirachetă efectuată de Kinjal în segmentul final de zbor și apropierea aproape verticală de țintă exclud interceptarea acestei arme de către sistemele de rachete antiaeriene,” a adăugat sursa, preluată de BBC.

Potrivit informațiilor oferite de armata rusă, racheta Kinjal are o rază de acțiune de 3.000 km și se deplasează cu viteza Mach 12 (3,5 km pe secundă). Aceasta poate transporta focoase convenționale sau nucleare și poate fi lansată de bombardiere sau interceptoare. O combinație de viteză hipersonică și un focos greu permite rachetelor Kinjal să distrugă ținte puternic fortificate, cum ar fi buncăre subterane sau tuneluri montane.

Officialii americani, citați de CNN, au afirmat că rușii ar fi încercat să distrugă un sistem de rachete Patriot cu racheta Kinjal atunci când aceasta a fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană.

Războiul eșuat

Un material din Defense News vorbește despre războiul ratat al Rusiei în ceea ce privește atacurile cu rachete împotriva Ucrainei.

Ian Williams, care este bursier în Programul Internațional de Securitate la Centrul de Studii Strategice și Internaționale (Center for Strategic and International Studies – CSIS) și director adjunct al Proiectului de Apărare Antirachetă (Missile Defense Project), a afirmat că începând cu 24 februarie 2022, data în care a lansat invazia neprovocată împotriva vecinului său din vest, Rusia a tras mii de rachete și muniții inteligente de tip ‘loitering’ (hoinare) asupra orașelor, infrastructurii și forțelor militare ale Ucrainei. Aceste atacuri au ucis și mutilat mii de civili și militari ucraineni.

În ciuda impactului mare pe care le-au avut aceste atacuri cu rachete ale Rusiei, ele insa nu au reușit, în general, să producă genul de efecte strategice decisive prin care Moscova se aștepta să provoace capitularea Ucrainei.

Expertul se referă la raportul său lansat recent, Putin’s Missile War, care atribuie performanța slabă a Rusiei în ceea ce privește atacurile cu rachete mai multor factori, între care incompetența din cadrul armatei ruse și utilizarea reușită de către Ucraina a apărării aeriene și a măsurilor pasive, precum dispersarea și înșelarea inamicului. (https://www.csis.org/analysis/putins-missile-war)

„Deși înțelegerea noastră a ceea ce s-a întâmplat în războiul aerian deasupra Ucrainei rămâne incompletă, unele lucruri devin mai clare. La mai bine de un an de război, aparatul de comandă și control al armatei ucrainene rămâne intact,” a scris expertul de la CSIS.

„Forțele aeriene și apărarea aeriană ale Ucrainei continuă să frustreze operațiunile aeriene și atacurile cu rachete ale Rusiei. Armamentul occidental continuă să ajungă în primele linii, iar moralul poporului ucrainean rămâne solid, în ciuda greutăților enorme. Pe măsură ce intrăm în lunile de primăvară, rețeaua electrică a Ucrainei rămâne fragilă, dar funcțională. Și, în timp ce scurgerile de pe siteul Discord indică că Ucraina își epuizează interceptorii de apărare aeriană, noi sisteme de apărare aeriană din Vest continuă să sosească pentru a atenua un deficit viitor,” a precizat Williams.

Ucraina a început războiul cu cel mai mare arsenal de apărare aeriană la sol din Europa, cu excepția Rusiei, a afirmat Williams. Sistemele de rachete Buk și S-300 de fabricație sovietică utilizate pentru a intercepta proiectilele rusești au constituit majoritatea apărării aeriene a Ucrainei.

Dar aceste sisteme e s-au epuizat rapid.

Documentele scurse de la Pentagon, și pentru care este suspectat un membru al Gărzii Naționale din Massachusetts, Jack Teixeira, au indicat temerile americanilor cu privire la capacitatea Ucrainei de a-și susține capacitățile de apărare aeriană în lunile următoare.

„O diagramă inclusă în scurgerile de documente arată rata de utilizare a proiectilelor de apărare aeriană ale ucrainienilor și specifică intervalele de timp pentru epuizarea acestora, prezicând că sistemele SA-11 vor fi terminate până pe 13 aprilie, NASAM-urile fabricate în SUA până pe 15 aprilie și SA- 8 până în mai,” potrivit analizelor legate de diferite sisteme de apărare aeriană.

„Pe un alt grafic, predicția că anumite tipuri de muniție se vor epuiza rapid sugerează că apărătorii ucraineni ar trebui să-și prioritizeze eforturile țintind avioanele și elicopterele rusești, dar să nu tragă asupra amenințărilor mai mici, cum ar fi dronele.”

Pe de altă parte, susține expertul, nici pozitia in care se afla Moscova nu este mai buna. Atacurile rusești cu rachete împotriva infrastructurii civile a Ucrainei devin din ce în ce mai puțin frecvente. Stocurile de rachete rusești dinainte de război sunt în mare parte diminuate, iar Moscova se bazează acum pe un număr mai mic de rachete nou produse.

De altfel, cercetătorii în domeniul armelor au adunat exemple de rachete de croazieră rusești noi produse, care au fost folosite împotriva Ucrainei, ceea ce spun ei că este un semn că stocul de muniție al Rusiei a devenit atât de subțire că armele sunt folosite în război la doar câteva luni după asamblare.

Descoperirea implică faptul că Moscova se confruntă cu probleme serioase de stocare și o presiune crescută de producție care „s-ar putea să nu fie durabilă la infinit,” potrivit lui Damien Spleeters, director adjunct de operațiuni la grupul Conflict Armament Research (CAR), o organizație de urmărire a armelor din Marea Britanie, citat de Breaking Defense.

Potrivit raportului CSIS, Rusia a folosit peste 5.000 de rachete și „drone de atac unidirecțional” de la începutul războiului în februarie 2022 și a cheltuit „o mare parte din stocul de rachete ghidate cu precizie de dinainte de război.”

Incapacitatea militară și alți factori

Ian Williams a făcut o comparație între rezultatele campaniei de atacuri cu rachete ale Rusiei în Ucraina cu cele purtate de Statele Unite și forțele militare ale coaliției internaționale în timpul Operațiunii Furtună în Deșert (august 1990 – februarie 1991) și Operațiunii Libertatea Irakului (martie 2003 – decembrie 2011). În acele războaie, rachetele de croazieră americane și alte muniții ghidate de mare precizie au jucat un rol esențial în distrugerea armatei irakiene și separarea acesteia de conducerea sa politică, eliminând apărarea antiaeriană inamică și obținând supremația aeriană pentru coaliția internațională.

„Incapacitatea Rusiei de a obține efecte strategice similare cu campaniile sale aeriene timpurii a oferit Ucrainei timp și spațiu pentru a-și dispersa și reconstitui forțele. Iar incapacitatea continuă a Rusiei de a atinge superioritatea aeriană și de a perturba semnificativ logistica ucraineană a permis Forțelor Armate ucrainene să lanseze operațiuni contraofensive agresive cu armament din ce în ce mai sofisticat,” a explicat expertul.

Potrivit autorului, într-o campanie de lovituri aeriene de succes, ne-am aștepta ca un beligerant să devină mai puțin dependent de acest tip de lovituri pe măsură ce uzează forțele aeriene și apărarea aeriană a adversarului său. Cu toate acestea, Rusia experimentează exact contrariul acestei strategii.

„Eșecul său de a atinge superioritatea aeriană în fazele incipiente ale invaziei a determinat o dependență tot mai mare de rachete și alte arme de croazieră, cum ar fi dronele de atac unidirecțional, pentru a lovi ținte oriunde dincolo de linia frontului. În acest fel, Rusia a devenit victima tipului de strategii anti-acces/negare a zonei pe care a căutat să le dezvolte de-a lungul multor ani,” este de părere experul.

„În sensul cel mai larg, nu se poate separa campania de rachete întâmplătoare a Rusiei împotriva Ucrainei de eșecurile strategice mai ample care au afectat aproape toate aspectele efortului de război al Moscovei,” a scris Williams.

În opinia specialistului, o serie de factori unici au contribuit si ei la performanța slabă a forțelor rusești de rachete, între care:

* Capacitățile de informații și de țintire ale Rusiei au fost prea lente și inflexibile pentru a ține pasul cu spațiul de luptă dinamic și în schimbare rapidă.

* Rusia a subestimat, de asemenea, amploarea operațiunilor aeriene necesare pentru a-și îndeplini obiectivele inițiale de război.

* Apărarea antiaeriană eficientă a Ucrainei a limitat numărul de rachete rusești care își ating cu succes țintele. Deși impactul apărării aeriene ucrainene este dificil de confirmat în mod independent, opinia generală sugerează că forța antiaeriană a Ucrainei devine mai eficientă și capabilă să diminueze salvele rusești de rachete și drone.

La începutul conflictului, de exemplu, Ucraina a interceptat nu mai mult de 10% din rachetele de croazieră rusești, în timp ce, în martie 2022, americanii estimau că rata de eșec a rachetelor rusești în Ucraina era de 60%.

Până la începutul toamnei, Ucraina pretindea că a interceptat aproximativ jumătate din rachetele de croazieră rusești. De la sfârșitul anului 2022, după sosirea sistemelor occidentale de apărare aeriană cu rază mai lungă de acțiune, precum NASAMS de la SUA și IRIS-T din Germania, Ucraina susține în mod constant că interceptează 75%-80% din rachetele de croazieră lansate de Rusia.

* Performanțele semnificative ale sistemelor de apărare antiaeriană livrate Ucrainei de aliații occidentali. Așa cum este, de exemplu, sistemul american Patriot, cel care a fost folosit la doborârea rachetei Kinjal și care este considerat cel mai avansat sistem de apărare aeriană la sol de care dispune SUA. Presedintele Joe Biden a autorizat desfășurarea unei baterii de rachete Patriot în decembrie anul trecut, iar primele sisteme au ajuns în Ucraina în luna aprilie.

Bateriile Patriot au apărut pentru prima dată de SUA în anii 1980. Sistemul costă aproximativ 4 milioane de dolari per rachetă, iar lansatoarele costă aproximativ 10 milioane de dolari fiecare, potrivit analiștilor. Cu un asemenea cost, analiștii se asteapta ca Ucraina sa foloseasca bateriile Patriot numai împotriva aeronavelor rusești sau a rachetelor hipersonice.

Aceste echipamente militare sofisticate sunt, de asemenea, unul dintre motivele pentru care Moscova evită să-și folosească la maxim aparatele de vânătoare și bombardament deasupra Ucrainei. În mare parte, deși beneficiază de o forță aeriană net superioară, Rusia s-a limitat la utilizarea aparatelor de vânătoare și a bombadierelor în spațiul său aerian, de unde acestea lansează rachete si bombe împotriva țintelor de pe teritoriul ucrainean.

Soluții

În ciuda rateurilor date în războiul cu rachete și a faptului că nu și-a atins obiectivele militare inițiale, loviturile Rusiei împotriva Ucrainei au avut totuși rezultate tragice. Mii de civili și militari au murit în urma atacurilor rusești.

Într-un din cele mai recente atacuri, desfășurat la sfârșitul lunii aprilie, Rusia a tras peste 20 de rachete de croazieră și a lansat două drone spre Ucraina, ucigând cel puțin 30 de persoane. Aproape toate victimele au murit când două rachete s-au izbit de un bloc de apartamente din Uman, într-un atac terifiant pe timp de noapte. Printre morți s-au numărat și trei copii.

De asemenea, Rusia și-a concentrat atacurile cu rachete asupra infrastructurii și industriei civile a Ucrainei, inclusiv asupra rețelei electrice și a infrastructurii de transport. În ultimele luni, Rusia a lansat atacuri multiple asupra acestor obiective.

Defense News a scris că, pe termen lung, daunele pe care le-au provocat rachetele rusești vor afecta cel mai probabil redresarea economică a Ucrainei și vor face ca asistența externă suplimentară să fie esențială pentru reconstrucție. Furnizarea continuă de sisteme de apărare aeriene occidentale va atenua aceste costuri viitoare și va consolida un sentiment de securitate care ar putea încuraja refugiații ucraineni să se întoarcă acasă. Astfel de repatrieri de refugiați vor fi importante pentru redresarea economică postbelică a Ucrainei și pentru revenirea țării la normalitate.

Scopul pe termen mai lung este ca livrările de echipamente militare occidentale să poată înlocui în cele din urmă sistemele sovietice folosite de Ucraina, pe măsură ce acestea se epuizează. „Acestea sunt sisteme cu care îi putem reaproviziona; noi le producem,” a spus Williams pentru TIME.

În timp ce sistemele realizate în Occident pot ajuta Ucraina să mențină o apărare antiaeriană puternică, aceste sisteme sunt însă „relativ limitate ca număr” și există o „povară considerabilă în ceea ce privește antrenamentul,” a afirmat Sidharth Kaushal, cercetător la Royal United Services Institute.

O alternativă este ca aliații occidentali să contacteze țările care operează variante ale sistemelor rusești pentru a încerca să procure interceptori pentru revânzare. (Rachetele interceptoare occidentale nu sunt compatibile cu sistemele sovietice S-300 și Buk.)

Aceste lucruri au fost încercate deja de aliații Ucrainei. „Aliații au încercat să reînnoiască acele sisteme și au mers în diferite părți de pe glob încercând să găsească orice interceptori compatibili pe care i-am putea oferi,” a spus Williams. „Multe țări din Europa de Est și-au golit practic arsenalele de aceste lucruri.”

În sfârșit, o altă modalitate de a ajuta Ucraina să-și protejeze spațiul aerian ar fi furnizarea de avioane de luptă F-16, ceea ce președintele Biden a exclus deja. „Asta va ajuta foarte mult,” a declarat Williams. „Aparatele (F-16) pot fi ucigași eficienți de rachete de croazieră,” a spus expertul. Dar operarea avioanelor F-16 poate aduce propriile provocări, deoarece necesită întreținere și instruire speciale.

Concluzia expertului este că în lupta sa împotriva atacurilor cu rachete, „Ucraina a demonstrat că rachetele rusești sunt periculoase, dar nu de neoprit. Chiar și în circumstanțe extrem de dificile, Ucraina a învins rachetele de croazieră rusești avansate cu contramăsuri de înaltă tehnologie, cum ar fi apărarea antiaeriană activă și practici low-tech, asa cum sunt dispersia, mobilitatea, înșelarea adversarului și camuflajul… Experiența Ucrainei ilustrează că apărarea anti-aeriană și antirachetă funcționează și, atunci când este combinată cu măsuri pasive precum dispersarea și înșelarea dusmanului, ea poate atenua chiar și amenințările numeroase și avansate cu rachete din partea unui adversar apropiat.”

 

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
16,63
Nori împrăștiați
Umiditate:99 %
Vint:2,57 m/s
Wed
18
Thu
16
Fri
20
Sat
22
Sun
23
Arhivă Radio Chișinău