„Rusia poartă un război total împotriva Ucrainei”, a declarat Mîkola Bielieskov, analist militar și cercetător la Institutul Național Ucrainean pentru Studii Strategice, transmite Digi24. „Scopul acestui război total este de a forța civilii să creeze presiune asupra autorităților ucrainene pentru a negocia o înțelegere în termenii Rusiei. Până acum, rușii au eșuat, dar ei cred că există un punct de cotitură dincolo de care civilii vor începe să își îndrepte ura nu către Federația Rusă, ci către guvernul nostru”, a adăugat el.

Este o tactică pe care țările au folosit-o una împotriva celeilalte încă de la apariția războiului aerian în secolul al XX-lea, dar există puține sau chiar niciun exemplu de bombardamente teroriste care să fi fost eficiente în a determina civilii să se revolte împotriva guvernului lor. De obicei, răspunsul la astfel de atacuri este opus, notează Politico.

Aruncarea vinei asupra propriilor cetățeni

Cu toate acestea, atacurile rusești evidențiază tensiunile din societatea ucraineană, pe măsură ce războiul intră în al patrulea an.

După atacul de la Sumî, Mariana Bezuhla, deputat din opoziție, a acuzat armata ucraineană că a pus în pericol civilii prin organizarea unei ceremonii de premiere a soldaților la Sumî, deși știa despre viitorul atac rusesc. Contrar a ceea ce susține Rusia, soldații ucraineni nu au fost răniți, deoarece aceștia se aflau într-un adăpost.

Artem Semenihin, primarul din Konotop, un oraș din regiunea Sumî, l-a acuzat la rândul său pe guvernatorul local de organizarea ceremoniei pentru o brigadă militară locală. El a adăugat că, prin aceasta, guvernatorul a ajutat Rusia să justifice „un atac genocidar” asupra ucrainenilor. Guvernatorul a negat și spune că el doar a fost invitat, potrivit Ukrainskaia Pravda.

Rusia se folosește de prezența trupelor în oraș pentru a legitima un atac care a atras condamnarea internațională. Ministerul rus al Apărării a confirmat că a folosit două rachete balistice împotriva orașului Sumî, afirmând că acestea au vizat o „adunare a comandamentului militar ucrainean” și că a ucis 60 de militari inamici. În plus, Moscova a acuzat Kievul că „folosește din nou civilii drept scuturi umane”.

Statul Major al Ucrainei nu a emis nicio declarație cu privire la prezența sau nu a unor soldați în Sumî, dar a acuzat, la rândul său, Moscova că vizează civili și a promis represalii împotriva armatei ruse.

Indiferent dacă trupele au fost sau nu prezente în Sumî, Rusia a folosit un limbaj similar pentru a-și justifica și celelalte atacuri asupra orașelor ucrainene care au făcut victime printre civili, atrage atenția Bilieskov.

A da vina pe armată înseamnă a cădea în capcana Rusiei de a încerca să separe armata de civili, a declarat Tetiana Troșcinska, o celebră jurnalistă ucraineană. Ea spune că masacrul a fost menit să demonstreze populației că dacă nu era armata, nu ar fi avut loc atacul. „Este vina voastră, ne spun dușmanii. Și dacă, în schimb, începem să dăm vina și pe armata noastră, asta va însemna că am pierdut”, a adăugat Troșcinska.

Soldații ucraineni nu mai stau în cazărmi

Este de înțeles că Ucraina tratează cu precauție comentariile Moscovei, amintind că în multe cazuri orașele sunt atacate fără niciun motiv militar. În Krivoi Rog, de exemplu, afirmația Rusiei că ar fi lovit o adunare a ofițerilor NATO într-un restaurant a fost dovedită a fi fost o minciună de France24, care a arătat imagini din care reieșea că doar personalul din clădire se afla acolo în momentul atacului.

Până în prezent, astfel de tactici de război total nu au avut efectul sperat de Kremlin, a declarat Bielieskov. Dar există un sentiment tot mai răspândit în rândul civililor ucraineni că apropierea de soldați poate fi periculoasă.

Din cauza atacurilor frecvente ale Rusiei, armata ucraineană nu își mai adăpostește trupele în cazărmi. În schimb, soldații locuiesc în apartamente obișnuite, dar este dificil să închirieze astfel de camere, deoarece mulți localnici se tem să nu fie loviți de o rachetă sau o dronă rusească dacă își deschid ușile pentru militari.

„Pe linia frontului este aproape imposibil să găsești o casă. La sosirea la punctul de concentrare, de multe ori trebuia să te înghesui fie în case distruse, fie în mașini”, a declarat pentru Politico un soldat ucrainean care s-a identificat doar cu prenumele său, Andrii. „Principalul motiv pe care l-am auzit de la cei care nu ne lăsau să închiriem o casă era: O rachetă va zbura aici din cauza voastră! Nu avem nevoie de asta”, a adăugat Andrii.