În perioada stării de urgență, Republica Moldova, alături de Ucraina, nu au reușit să schimbe caracterul ascendent al contaminării cu COVID-19 în unul descendent, așa cum s-a întâmplat în Estonia, Georgia, Croația, Bulgaria sau România.

Autoritățile de la Chișinău au luat atitudine față de înregistrarea unui număr record de contaminări cu COVID-19 în prima jumătate a lunii iunie, subliniind că situația epidemiologică s-a agravat nu doar în Republica Moldova, ci în întreaga lume.

Principala concluzie este că numărul de persoane infectate a crescut din cauza reluării unor activități economice și nivelului insuficient de respectare a cerințelor de distanțare socială și igienă personală. Cu toate acestea, Premierul Ion Chicu a declarat că nu mai poate fi aplicat mecanismul de ”stai acasă”, pentru că nu vrea să blocheze economia.

Spre deosebire de țările din Europa Centrală și de Sud-Est, unde au avut loc testări masive ale populației, în Republica Moldova numărul testelor la 1000 de locuitori este printre cel mai mic din regiune.

Republica Moldova se menține pe a 3-a poziție, după Belarus și Rusia, la numărul de contaminări cu COVID-19 la 100 mii de locuitori. Din cauza testării preponderent a populației cu simptome, rata testelor pozitive în Republica Moldova s-a dovedit a fi cea mai mare din regiune, de câteva ori mai mare decât media.

Un alt anti-record în regiune, stabilit de Republica Moldova, este numărul de decese de pe urma COVID-19 la 1 milion de locuitori. Situația epidemiologică din Republica Moldova este cea mai complicată din regiune și ar putea fi cauzată de decizia de a testa doar persoanele cu simptome COVID-19, iar purtătorii de virus asimptomatici, netestați și neizolați au devenit principala sursă de răspândire a infecției, se mai arată în analiza realizată de experții ADEPT.