Ana Racu: Moldova mai are de lucru la condițiile de detenție, la calitatea și eficiența justiției. Interviu IPN

  • 22 Martie 08:00
Ana Racu: Moldova mai are de lucru la condițiile de detenție, la calitatea și eficiența justiției. Interviu IPN

Cum se vede respectarea drepturilor omului și înfăptuirea justiției în Republica Moldova din afara țării? Au progresat sau nu autoritățile din Moldova privind angajamentele asumate față de Consiliul Europei în domeniul drepturilor omului, dar și al reformării justiției? Cât de eficientă este justiția penală? Cum stau lucrurile în sistemul penitenciar din Moldova? Există intimidare și corupere în justiția moldovenească? Cine pe cine intimidează și corupe? Cum poate fi asanat sistemul justiției din Moldova? Răspuns la aceste și alte întrebări – în interviul Sabinei Rebeja cu Ana Racu, activistă civică, membră a Comitetului ONU Împotriva Torturii.

– IPN: Doamna Racu, dumneavoastră aveți experiență de muncă la Comitetul ONU Împotriva Torturii, la Consiliul Europei, cum se vede respectarea drepturilor omului și înfăptuirea justiției în Republica Moldova de acolo, din afară?


– Ana Racu: Profilul meu profesional include peste 20 de ani de muncă într-un domeniu mai specific, cel al prevenirii torturii, al drepturilor deținuților, adică domenii direct legate preponderent de domeniul justiției penale. Din perspectiva celor întrebate de dumneavoastră, nu este o noutate, Republica Moldova se află sub monitorizări permanente din partea Consiliului Europei, dar și din partea altor organisme internaționale abilitate cu dreptul de a monitoriza respectarea drepturilor omului în general și în particular în țara noastră. Avem restanțe la mai multe capitole. Nu suntem nici capul de listă, nici coada. Dacă să o luăm la nivel global, avem carențe de ordin sistemic și mă refer la cele care țin de domeniul detenției, care sunt cunoscute, care ne-au făcut oarecum faima în lume prin faptul că suntem, dacă vreți, torționarii Europei. Pe de altă parte, am înregistrat la acest capitol unele rezultate care ar trebui puse în valoare. Faptul că avem mai multe dosare investigate pe cazurile de tortură sau de tratamente inumane, denotă nu o creștere propriu-zisă a încălcărilor, ci că ele ajung să fie investigate și că victimele nu se tem să-și declare torționarii și, la urma urmei, organele de anchetă și justiția, nu în ultimul rând, își fac meseria. Altceva e că sunt domenii în care progresele înregistrate sunt destul de modeste și mai avem mult de lucru.

– IPN: În ce domenii?

– Ana Racu: Tradiționale: condițiile de detenție, calitatea și eficiența justiției. Mai nou, cred că o să avem destul de multe alegații, plângeri legate de dreptul la viață și sănătate în contextul pandemic. Depinde după care criterii ne ghidăm. Dacă luăm drept criteriu tipologia cauzelor pe care Republica Moldova le-a pierdut la CEDO, atunci preponderent acestea țin de: accesul la justiție, condițiile de detenție. Acestea fac topul, pentru că încălcările de acest gen sunt și mai răsunătoare, foarte multe din aceste cauze au ajuns în vizorul inclusiv al presei, să ne amintim de cazul Braguța și de alte dosare de rezonanță.

– IPN: Cum apreciați progresul autorităților din Moldova privind angajamentele asumate față de Consiliul Europei în domeniul drepturilor omului, dar și al reformării justiției? Au fost îndreptățite, sunt îndreptățite așteptările sau nu?

– Ana Racu: Pe alocuri au fost înregistrate unele progrese. Să ne amintim, de exemplu, faptul că ședințele judecătorești le avem publice, faptul că deciziile sunt plasate pe portaluri și pot fi accesate. S-a muncit mult și din punct de vedere tehnic ca să ajungem aici. Faptul că s-au înregistrat mai puține adresări anul trecut la CEDO, asta poate și demonstrează un ușor salt calitativ. Un alt moment ar fi faptul că, dacă vorbim din perspectiva exclusivă a justiției, totuși cauzele sunt repartizate aleatoriu, acesta este un progres la care iarăși, s-a muncit destul de mult până a ajunge aici. Despre acest lucru nu puteam să vorbim 12-15 ani în urmă. Pe de altă parte, faptul că avem vizite destul de frecvente ale Comitetului European pentru prevenirea Torturii denotă că noi mai avem multe lucruri sistemice care trebuie să le schimbăm, să le îmbunătățim, în tot ce înseamnă instituții rezidențiale și mă refer aici nu doar la instituțiile penitenciare, mă refer aici și la izolatoarele poliției, mă refer aici și la instituțiile psihiatrice și la centrele de plasament pentru persoanele cu dizabilități. Deci, toate instituțiile în care omul este plasat prin custodia statului, deci, unde omul nu vine de bună voie. [...] Angajamentele noastre față de Consiliul Europei vor rămâne în continuare sub un dialog permanent cu acest for important. Să știți că fiecare progres pe care-l face statul Republica Moldova este înregistrat și este susținut de către Consiliul Europei. Problema este că trebuie să fie un efort mai sistematic și mai de mai anvergură ca să putem să fim lăudați și mângâiați pe cap. Sper eu că recenta inițiativă care a fost creată cu suportul Consiliului Europei și este vorba despre grupul de lucru pentru reformarea justiției va avea un efect pozitiv asupra reformelor, cel puțin, începute în Republica Moldova. Se promite a se „umbla” la Constituție în sensul unor modificări radicale care ar trebui să contribuie la eficientizarea înfăptuirii justiției și la crearea unui cadru favorabil muncii magistraților din țara noastră. Cert este faptul că fără partenerii de dezvoltare ne descurcăm mai greu și avem nevoie de susținerea lor și apoi trebuie să valorificăm și potențialul pe care-l avem noi. Avem nevoie și de expertiza și banii europeni.

– IPN: Credeți că în Republica Moldova există mai mult justiție cu elemente de injustiție sau injustiție cu elemente de justiție?

– Ana Racu: De multe ori, din complexitatea unei decizii judecătorești care este foarte bine argumentată, foarte bine motivată, putem deduce că de fapt actul justiției s-a înfăptuit corect obiectiv și eficient. Dacă ne luăm după ansamblul tuturor deciziilor, atunci lucrurile devin un pic mai complicate. Eu aș analiza foarte bine greșelile frecvente, pentru că nu neapărat este rea intenție și nu neapărat stau niște monștri în roba de judecător și au reaua intenția să aplice incorect legislația. Eu aș analiza greșelile și aș vedea unde sunt cele care sunt generate de imperfecțiunea legislației și aș încerca să operez modificările respective, pentru că avem suficiente cazuri de acest gen. Aș încerca să adaptez sistemul de instruire și admit că poate și se face, dar din ceea ce discut cu judecătorii, ei și-ar dori ceva mai mult, la modul practic. […] Ezit să fac catalogări, pentru că, asta spuneam la început, complexitatea unui caz, la care s-a muncit foarte mult, este actul în sine de justiție făcut echitabil și nu le poți pune pe toate pe aceeași balanță pentru că exact ăsta ar fi unul din criteriile după care se ține cont la evaluarea judecătorilor [...].

– IPN: Ceva mai detaliat despre justiția sau injustiția în sistemul penitenciar: unde suntem, de ce este așa și ce se mai poate de făcut? 

– Ana Racu: Evident, condițiile de detenție, și în mod special condițiile materiale sunt cele care primează. S-au schimbat foarte multe în sistemul penitenciar în ultimii 15 ani. Pe alocuri s-au înregistrat și progrese. De exemplu, din cele recente, s-au făcut reparații în serviciile medicale aproape în fiecare instituție penitenciară. Ele încearcă să fie acreditate. Faptul că nu sunt atât de multe cazuri de COVID înseamnă că există un efort acolo și lumea încearcă să facă față pandemiei așa cum poate, din resursele modeste pe care le au. Există unele progrese pe introducerea sistemului progresiv de executare a pedepsei. Se încearcă acum niște elemente care ar aduce mai multe elemente de reintegrare socială a celor condamnați. În continuare, însă, există problemele generate de arhitectura pe care o avem a spațiilor de detenție, pentru că noi am moștenit așa numitul sistem „gulag”. Avem foarte puține penitenciare în care există celule. Cele mai mult penitenciare au sistemul de dormitoare mari, spații mari care nu permit nici intimitate pentru condamnat, nu permit nici respectarea standardului de metri pe care-l solicită Consiliul Europei și alte organisme internaționale, și din mai multe perspective. […] Dar mai avem foarte mult de muncit. Există fluctuația de personal, nimeni nu-și dorește să vină de bună voie să muncească gardian pentru că este solicitant din punct de vedere psihologic, dar și material nu sunt cele mai atractive profesii. Important e că nu mai este situația de acum 15-20 de ani în urmă unde exista o suprapopulare în penitenciare, oamenii dormeau pe rând în izolatoarele de urmărire penală. Și acum fenomenul suprapopulării mai este unul prezent, dar 20 de ani în urmă era dezastru […].

– IPN: Există intimidare și corupere în justiția moldovenească, inclusiv penală? Cine pe cine intimidează și corupe?

– Ana Racu: Când veneam dimineață spre dumneavoastră am citit adresarea Asociației Judecătorilor unde declară, ei însiși declară că regretă foarte mult imixtiunea politicului în numirea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție, în special este vorba de cazul judecătoarei Puică și ei confirmă acest lucru. Ei își exprimă îngrijorarea și nedumerirea legată de imixtiunea directă a politicului în procedura de numire a judecătorilor, în faptul că a fost ignorată în mod inexplicabil poziția Consiliului Suprem al Magistraturii. Dacă o confirmă ei, probabil este adevărat. La noi imixtiunea politicului în justiție a fost dintotdeauna. Asta o arată mai multe sondaje, realizate de mai multe ONG-uri și asta i-a făcut pe unii judecători să fie docili. Și cu această numire condiționată în funcția de judecător de cinci ani, după care urmează evaluarea și după care urmează eventuala numirea definitivă îi face pe ei să fie obedienți și să fie comozi și să fie cumva ascultători și de multe ori îi demotivează să exceleze pentru că acest plafon îi ține în suspans.

– IPN: În opinia dumneavoastră, poate fi asanat sistemul justiției din Moldova? Sau totuși, cu ghilimele de rigoare, trebuie „exterminat” și creat altul nou? La modul practic, ce ar trebui de făcut, în primul rând?

– Ana Racu: După mine, ar trebui să existe criterii foarte clare și limpezi statuate în legislație privind accederea în funcție și promovarea, cu eliminarea plafonului ăsta de cinci ani care îi face să fie cumva obedienți și să nu-și dorească pe alocuri să exceleze pentru că știu că după ce vor fi numiți până la atingerea de plafonului de vârstă s-ar putea să-și permită mai multe, inclusiv să fie mai duri sau mai critici în anumite situații, din punct de vedere legal mă refer. Ar trebui să fie scoase criteriile subiective de evaluare care au fost la îndemâna șefilor in justiție pe parcursul anilor, mă refer inclusiv la președinții de instanțe. Ăștia ar trebui să rămână doar cu tot ce înseamnă munca administrativă, munca managerială, nu și să fie implicați direct în evaluarea judecătorilor [...] Ar trebui să funcționeze legislația cu privire la integritatea judecătorilor. Nu-ți poți demonstra averea? Pleacă. Pe de altă parte, există voci din justiție, care pe intern își doresc asanarea sistemului, își doresc aceste schimbări. Masa critică a acestor oameni care-și doresc schimbarea poate să producă asanarea sistemului într-un final. […] Până se va întâmpla evaluarea externă, noi putem să umblăm la lucrurile care nu implică un efort atât de mare, să schimbăm criteriile de evaluare și de promovare, să facem modificări la legislația națională, putem să schimbăm regulamentele CSM-ului privind evaluarea judecătorilor. Astea sunt lucruri care pot fi făcute fără mare efort, care nu implică neapărat modificarea Constituției.

– IPN: În general, au persoanele acces la justiție echitabilă? Credeți că poate miza persoana, în caz de detenție inclusiv, pe o justiție echitabilă?

– Ana Racu: Și da, și nu, pentru că, iarăși, dacă vorbim despre prevederile legale, din perspectiva asta nu există obstacole de acces la justiție. Dacă vorbim despre calitatea actului justiției aici deja intrăm în detalii. Dacă vorbim despre calitatea actelor civile este o abordare, când vorbim despre cauzele penale este cu totul o altă percepție. Mie mi-e greu să spun acum în ce măsură...dacă judec din ceea ce se constată în Barometrul Opiniei Publice, în ultimii ani, populația noastră are o încredere foarte mică în justiție. Aceste lucru este regretabil, pentru că aceasta, pe de o parte, indică niște percepții care există în societate și, pe de altă parte, demotivează judecătorii. […] Pe de altă parte, imaginea justiției ține și de eforturile pe care le fac magistrații în comunicarea cu presa și cu publicul larg. De multe ori, faptul că există niște interpretări eronate, sau faptul că există prea mare accent pe mai multe cauze în societate e și vina directă a judecătorilor, că nu iese nimeni să explice niște lucruri pe înțelesul omului. Dacă stai să auzi o decizie judecătorească și nu ai studii juridice, o să înțelegi foarte puțin. De asta, de multe ori, ca justiția să fie mai aproape de popor, de multe ori trebuie deschise parantezele.
---

Alte aspecte legate drepturile omului, accesul la justiție echitabilă, dar și despre rolul politicienilor și autorităților în schimbarea spre bine a lucrurilor în domeniul judiciar, pot fi urmărite în varianta video a interviului cu activista civică, Ana Racu, membră a Comitetului ONU Împotriva Torturii.

Interviul este realizat în cadrul proiectului Agenției de presă IPN „Injustiția scoasă la vedere prin mijloace multimedia”.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Radiojurnalul de noapte București
Meteo Chișinău
24,4
Ploaie ușoară
Umiditate:67 %
Vint:1,03 m/s
Tue
26
Wed
28
Thu
26
Fri
26
Sat
28

Curs oficial BNM 27 Iulie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 21.2850 0.0203
USD 18.0497 -0.0272
RON 4.3249 0.0043
UAH 0.6685 -0.0000
RUB 0.2436 -0.0021
Arhivă Radio Chișinău