„Ceea ce se întâmplă în Ucraina este repetarea a ceea ce s-a putut vedea în Siria”, a declarat secretarul general al ONG-ului, Agnes Callamard, în timpul prezentării, la Johannesburg, a raportului pe 2021-2022 asupra situației privind drepturile omului în lume, scrie digi24.ro.

„Asistăm la atacuri intenționate asupra unor infrastructuri civile, locuințe și la bombardamente asupra școlilor”, a criticat Callamard, acuzând Rusia că permite coridoare umanitare pentru a le transforma apoi într-o „capcană mortală”.

Comparând orașul-martir ucrainean Mariupol cu orașul sirian Alep, devastat de atrocitățile regimului de la Damasc susținut de Moscova într-un război care durează de 11 ani, organizația denunță "o înmulțire a crimelor de război" în Ucraina.

„Cercetătorii noștri de la fața locului au documentat în zece zile utilizarea acelorași tactici ca în Siria și Cecenia”, printre care atacarea de civili și utilizarea de muniții interzise de dreptul internațional, a descris în timpul unei conferințe de presă la Paris, Marie Struthers, directoarea Amnesty pentru Europa de Est și Asia Centrală.

Rusia a lansat acest atac pentru că i-a fost permis de către „un sistem internațional în genunchi" și de eșecul instituțiilor, printre care Consiliul de Securitate al ONU, în a gestiona războaiele precedente, apreciază Callamard, amintind că pe timp de pandemie, conflictele au continuat în mai multe țări, printre care Etiopia, Myanmar sau Afganistan, notează Agerpres.

„Sincer, Consiliul de Securitate al ONU ar trebui să se numească Consiliul de Insecuritate al ONU. A dat greș constant în felul în care a acționat în fața loviturii de stat militare din Myanmar, în preluarea puterii de către talibani în Afganistan, în conflictul de durată din Siria”, a acuzat Callamard.

„Invazia din Ucraina este extrem de gravă, nu este doar o încălcare a dreptului internațional. Este gravă și în ceea ce privește escaladarea insecurității sistemului internațional (...) Este o catastrofă pentru întreaga planetă”, a avertizat ea. 

„În fața Rusiei nu poate exista neutralitate", a declarat ea cu referire la liderii statelor africane. În timpul unui vot asupra rezoluției ONU care cerea la începutul lui martie retragerea forțelor ruse, circa 20 de țări din Africa s-au abținut.

Una dintre vocile continentului în materie de diplomație, președintele sud-african Cyril Ramaphosa, pledează pentru mediere, adoptând o poziție „slabă, puțin istorică și puțin vizionară", și-a exprimat regretul Agnes Callamard.