Mediile belaruse relatează că deja în a doua jumătate a anului în capitala belarusă ar putea veni reprezentanții multor partide populiste, pentru a participa la Congresul partidelor patriotice din Europa. Este vorba, între altele, de Partidul Libertății din Austria (FPÖ, aflat în coaliția de la putere de la Viena), Alternativa pentru Germania (AfD) și Frontul Național francez, în fruntea căruia se află Marine Le Pen. Toate aceste grupări sunt legate prin opiniile antiimigrație, eurosceptice și în același timp proruse, privind între altele problema anexării Crimeei.

Aceste partide sunt invitate la Minsk de către Partidul Liberal-Democrat al Belarus (LDPB), care joacă de mai mulți ani rolul opoziției conduse de putere. “Situația politică în Europa se schimbă și dacă mai înainte aceste grupări nu aveau un sprijin mare, acum se află deja în parlamente. Belarus ar trebui să discute cu toate” – spune pentru “Rz” vicepreședintele LDBP și fost locotenent colonel de miliție, Aleh Haidukevici. El afirmă că în prezent lista participanților nu este încă închisă, iar data exactă a acestui congres nu este cunoscută. “Am dori să-i primim la Minsk pe reprezentanții Poloniei. Invităm la discuții grupările care au cea mai mare grijă de interesele Poloniei”, adaugă.

El dă asigurări că congresul de la Minsk nu va avea conotații antiuniune sau proruse – Belarus nu este interesată de dezmembrarea Uniunii Europene. Ar trebui să discutăm de colaborarea dintre UE și Uniunea Economică Eurasiatică (Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia, Kîrgîstan -red.). Din situația pe care o avem acum în regiune sunt două ieșiri: războiul sau discuțiile de pace. Sancțiunile nu au dus la nimic și mai devreme sau mai târziu vor fi suprimate. Problema este doar când și în dauna cui” – spune. În opinia lui Haidukevici, Minskul poate deveni un loc al negocierilor de pace între Rusia și Occident. “Vrem ca Europa să ne trateze ca stat care favorizează soluționarea situațiilor conflictuale” – explică.

De câțiva ani, mediile de stat belaruse vorbesc de necesitatea realizării unei noi conferințe pentru securitate și colaborare în Europa. Precedenta s-a încheiat cu semnarea cunoscutului act al OSCE de la Helsinki din anul 1975. Atunci, liderii celor 35 de state (între care URSS) au pus de acord principiile procedurii în relațiile internaționale. Unul din aceste principii a fost violat de Rusia, prin anexarea în anul 2014 a peninsulei ucrainene. Conducerea belarusă afirmă că Rusia și statele occidentale ar putea încheia la Minsk din nou un acord similar. Acum câteva zile s-a încheiat acolo forumul „Dialogul de la Minsk” realizat din anul 2015. Întâlnirea promovată de MAE belarus atrage mulți experți din Occident și este sprijinită, între altele, de Ambasada SUA la Minsk, de Fondul European în favoarea Dezvoltării (EED) și de Fundația Konrad Adenauer.

„Congresul populiștilor din UE este de asemenea în interesul autorităților belaruse, care vor să arate Bruxelles-ului și Moscovei că reușesc să discute cu diverse grupări europene” – spune pentru „Rz” cunoscutul politolog belarus Pavel Usov. „Chiar dacă aceste discuții vor avea loc, Belarus nu este locul potrivit. Este o țară autoritară, în care drepturile omului sunt încălcate în mod regulat”.

Belarus, de care până nu demult se spunea că este ultima dictatură din Europa, și-a îmbunătățit considerabil relațiile sale cu Occidentul. A contribuit la acest lucru conflictul din Ucraina și negocierile pe tema reglementării lui, care de câțiva ani se desfășoară la Minsk.

Acordurile încheiate în anul 2015 la Minsk de către liderii Germaniei, Franței, Rusiei și Ucrainei nu au dat rezultat, dar au ajutat conducerii de un sfert de secol a președintelui Lukașenko să iese din izolarea internațională.

“Recent, delegația noastră pentru prima dată în istoria independenței Belarus a vizitat parlamentul Elveției, la Minsk am găzduit delegația parlamentară din Marea Britanie, în curând așteptăm vizita delegației parlamentului din Cehia” – spune pentru “Rz” Valeri Varanețki, șeful comisiei externe a Camerei Reprezentanților din Belarus. “Relațiile noastre cu țările europene s-au schimbat, fiind de nerecunoscut”.

Articol de Ruslan Szoszyn

Traducerea: Maria Stanciu

Sursa: Rador