Deși statisticile indică o diminuare cantitativă a discursului de ură și a sexismului la alegerile prezidențiale de anul trecut față de cele din 2020, autoritățile observă o creștere a sesizărilor și a contestărilor privind mesajele discriminatorii.

În opinia președintei CEC, Angelica Caraman, libertatea de exprimare nu trebuie folosită ca paravan pentru instigare la ură sau violență.

„Libertatea de a ne exprima nu înseamnă și dreptul de a transmite mesaje de ură. Ura nu este un mod de a spune sau nu este felul de a fi al omului prin care își face campanie. Atunci când vorbim de o campanie electorală, discursul trebuie să fie bazat nu pe ură și discriminare, nu trebuie să înlocuiască o competiție de programe, de opinii, ci să fie cu adevărat o discuție liberă”, a spus Angelica Caraman.

Președinta CEC a subliniat necesitatea unor reguli clare pentru toți concurenții electorali, pentru a preveni astfel de abateri, pledând pentru aplicarea sancțiunilor acolo unde se impune. Totodată, Angelica Caraman a subliniat importanța educației civice, inclusiv în mediul online, și a sprijinirii victimelor, astfel încât acestea să nu fie reduse la tăcere.

Discursul de ură și sexismul sunt printre cele mai urgente provocări cu care se confruntă societățile democratice, a atenționat ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks. El a declarat că Uniunea Europeană rămâne un susținător ferm al Republici Moldova de a promova drepturile omului și de a încuraja un discurs public incluziv și respectuos.

„Uniunea Europeană consideră că democrația poate prospera doar atunci când este susținută de respectul pentru demnitate, egalitate și diversitate. Prezența acestor valori în viața publică și politică, mai ales în timpul alegerilor, nu este opțională, ci esențială. Masa rotundă de azi este mai mult decât o simplă discuție, este un angajament colectiv de a acționa”, a spus Jānis Mažeiks.

Conform raportului misiunii de observare Promo-LEX în perioada alegerilor din 2024 au fost identificate 328 de cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare și alte forme de intoleranță. Prin comparație cu alegerile prezidențiale 2020, numărul cazurilor a scăzut cu peste 40 la sută. Cu toate acestea, datele monitorizărilor realizate din 2018 arată că fenomenul discursului de ură are o prezență constantă în spațiul public și în special în mediul online.