Relațiile dintre Estonia și Republica Moldova au fost tema discuției la emisiunea „Alternativa Europeană” de la Radio Chișinău. Fostul ambasador al Republicii Moldova la Tallinn, Victor Guzun, care e în prezent profesor la Universitatea Tehnică din capitala estoniană, a povestit că Estonia este un prieten declarat al Republicii Moldova.

 „Relația dintre Estonia și Republica Moldova este una prietenoasă, dar în ultima perioadă există unele discuții despre viteza de implementare a reformelor pe unele domenii, pentru că Estonia este un prieten declarat al R. Moldova. Guvernul Estoniei are un mecanism special de cooperare cu R. Moldova, care se numește „Cooperare pentru dezvoltare”. Estonia susține inițiative directe în R. Moldova și desigur ei își doresc o continuitate clară a acestui suport și a tot ceea ce înseamnă susținerea R. Moldova în forurile europene”.

Victor Guzun crede că moldoveni ar putea împrumuta mai multe practici de la estonieni, inclusiv așa-numita inițiativă de jos în sus, care presupune participarea cetățenilor în viața comunității, în acțiuni de voluntariat.

Fostul ambasador al Republicii Moldova în Estonia a vorbit și despre faptul că estonienii, pe parcursul ocupației sovietice, au încercat să-și păstreze vii istoria și limba, lucru care nu s-a întâmplat atât de activ și în spațiul nostru.

„Când Estonia a fost ocupată de Uniunea Sovietică, atunci estonienii au decis pentru ei că este o perioadă de ocupație care se va încheia într-o zi, și întrebarea de bază a estonienilor a fost „Ce se va întâmpla cu noi în acea zi când vom recăpăta independența?”

De exemplu, ambasadele Estoniei au funcționat pe întreaga perioadă a ocupației sovietice, drept că nu în formatul tradițional de ambasade. A existat acest lobby internațional de nerecunoaștere a ocupației: niciun ambasador, niciodată, în timpul Uniunii Sovietice nu a vizitat orașul Tallinn, pentru a nu oferi un motiv în plus de recunoaștere a ocupației de către Uniunea Sovietică. La nivel cetățenesc, de participare civică, asta să văzut în multe domenii. De exemplu, în biserica principală din Tallinn o să vedeți că există artefacte care au supraviețuit întregii acestei perioade de ocupație. Fiecare estonian a încercat cumva să păstreze identitatea, limba, istoria și tradițiile vii. Iar atunci când și-au recăpătat independența, a fost mult mai ușor să-și readucă tradițiile și identitatea națională. Din nefericire în R. Moldova, acest lucru nu s-a observat foarte bine.

Estonia, la fel ca Republica Moldova este o țară mică, cu o parte a populației care nu vorbește limba oficială, compară actualul profesor universitar. Autoritățile de la Tallin încearcă însă să-i fidelizeze pe ruși, pe ucraineni și pe reprezentanții altor naționalități prin oferirea de cursuri gratuite de estoniană sau prin produs mediatic autohton în limba rusă.

„Estonia e o țară mică, cu 1,3 milioane de locuitori. Ei au aceleași probleme ca noi: 28 % dintre cetățeni nu sunt estonieni, vorbitori nativi de estonieni sunt doar 800 de mii, sunt o țară mică lipsită de resurse, care într-un fel sau altul trebuie să se dezvolte foarte bine(…)Oamenii, comunitățile încearcă să schimbe lucruri reale. Asta e cea mai bună modalitate de a convinge. Dacă mergeți la frontiera dintre Estonia și Rusia, Narva – Ivangorod, imediat ce treci granița într-o parte sau alta, vezi că decalajul este pur și simplu enorm, inclusiv la proiecte care au fost susținute cu aceeași bani, pe malurile aceluiași râu, la distanță de 100 de metri unii de alții. În Narva și Ivangorod au fost folosiți aceiași bani, iar în Narva (Estonia) vezi 2, 5 km de drum modern, ultramodern, cu centre sportive, iar în Ivangorod cu aceiași bani sunt 300 de metri de asfalt. Oamenii din Narva sunt cei mai fervenți apărători ai Estoniei, pentru că ei văd diferența”

Comunitatea de moldoveni din Estonia este una implicată în viața comunitară. Mulți dintre ei sunt tineri și lucrează în domeniul IT.

„Ei sunt foarte bine organizați, participă la foarte multe evenimente. Avem ansamblu de dans „Bucuria”, două sau trei orchestre, formați folclorică. Moldovenii participă la diverse acțiuni. Sunt mult mai mulți tineri, comparativ cu anul 2010. Ei lucrează în companii IT sau își creează afacerilor lor. De exemplu, 105 cetățeni din R. Moldova sunt rezidenți digitali, pentru că Estonia este singurul stat din lume care și-a dezvoltat identitatea digitală pentru străini, și ei au deschis 19 companii în baza cetățeniei digitale. Sunt oameni veseli, activi, care au o reputație foarte bună în Estonia. Ei țin legătura cu Moldova, încearcă să ajute acolo unde este posibil. Pe moldoveni îi motivează simplitatea cu care se operează în Estonia. Chiar din R. Moldova, prin telefon pot plăti, salarii, taxe pentru autoritățile din Estonia”, explică Victor Guzun.