Domnule Ambasador Graham Paul, ați început de curând misiunea dvs în Republica Moldova. Care sunt prioritățile pe care le-ați setat pentru acest mandat diplomatic?

Aceste priorități au fost stabilite în luna februarie, când a avut loc întâlnirea dintre președinții Maia Sandu și Emmanuel Macron și aceste priorități au fost confirmate și în cadrul vizitei ministrului francez de Externe în Republica Moldova. Astfel, rezumând, misiunea mea ar consta în a vedea cum Franța poate susține Republica Moldova în a merge pe calea reformelor pe care s-a pornit și pe calea europeană.

Ce știați despre Republica Moldova înainte să primiți această misiune aici?
Cunoșteam câte ceva, pentru că în anii ‘90 aveam un post pe lângă misiunea OSCE din partea Franței și am avut un prieten foarte bun, un ambasador al Republicii Moldova, care mi-a vorbit foarte mult despre țară. Am fost fascinat de complexitatea țării, de istoria acesteia. În special, am fost surprins foarte mult de expresia „comunitatea găgăuză”. Am fost surprins că în Rep. Moldova exista o asemenea comunitate, dar prietenul meu mi-a  explicat despre existența lor, inclusiv motivele pentru care se află aici.

Relațiile dintre Franța și Republica Moldova sunt într-o bună evoluție: vizite bilaterale, proiecte franceze dezvoltate aici. Care este acum strategia de politică externă a Parisului față de Republica Moldova?

Strategia franceză față de Chișinău ar fi simplă: să aducem contribuția noastră la dezvoltarea Republicii Moldova, o contribuție care ne dorim să fie eficientă și bine țintită, pentru că nu putem acoperi toate domeniile. Dar trebuie să țintim spre domenii-cheie și să ajutăm Moldova să se adapteze normelor și standardelor europene, pentru că acest lucru va permite modernizarea și dezvoltarea țării. Aceasta este o strategie națională, dar se încadrează într-o strategie mai largă europeană. Se vorbește foarte des în ultimul timp de acest concept de „Team Europe”, adică despre eforturi colective pe care le facem pentru a promova interesele și valorile noastre, ajutându-i pe partenerii noștri.

În Republica Moldova, în acest an, au fost delegați și experți francezi, care urmau să analizeze situația din domeniul justiției. Intenționează Franța să mai ofere asistență de acest fel?

Justiția este, într-adevăr, un domeniu prioritar, pentru că de încrederea pe care o au cetățenii în justiție, depinde și încrederea pe care o au în instituțiile statului. Având încredere în justiție, se va dezvolta treptat și încrederea în instituțiile statului. De aceea, Franța a propus să contribuie la diferite activități de cooperare în domeniul justiției. Suntem disponibili și deja am trimis câteva misiuni de experți, axate pe domenii mai sensibile precum ar fi lupta cu corupția. De exemplu, directorul Agenției Franceze Anticorupție a fost în Moldova la sfârșitul lunii septembrie. Am prevăzut și alte misiuni din partea altor instituții franceze, pentru a încerca să facem schimburi de idei, să vedem care sunt bunele practici care ar putea fi utile autorităților din Republica Moldova în lupta cu corupția.

Intenționează Franța să ofere expertiză și în alte domenii, decât cel al justiției?

Da, desigur, dorim să contribuim la dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova. După cum cunoașteți, Agenția Franceză de Dezvoltare a decis să se implice și să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova în special în trei sectoare care ne par importante: aprovizionarea cu apă, sectorul energetic și credem că e important ca Republica Moldova să se adapteze la schimbările climatice, de aceea, cel de-al treilea sector prioritar este împădurirea și irigația. Acestea sunt trei sectoare prioritare pentru Agenția Franceză de Dezvoltare în Republica Moldova.

De asemenea,  dorim să putem interveni în sectorul transporturilor și mobilității urbane. Agenția Franceză de Dezvoltare va deschide chiar și un birou permanent la Chișinău la începutul lunii februarie. Un alt sector care ne pare esențial pentru dezvoltarea și integrarea europeană a Republicii Moldova este domeniul transportului, în special cel feroviar. Guvernul francez a propus o finanțare pentru a realiza reabilitarea conexiunii feroviare între Chișinău și Ungheni, până la frontiera cu România. În prezent, sunt discutate aceste proiecte care urmează a fi realizate de către întreprinderi franceze. Sunt multe domenii de cooperare. Cred că este foarte important ca această cooperare să se dezvolte la toate nivelurile și nu doar la nivel de guverne, dar și între comunitățile locale, poate chiar între cetățenii dintre țările noastre.

Cum ați descrie la această etapă relațiile economice dintre Chișinău și Paris, în contextul proiectelor despre care ați vorbit mai devreme?

Aceste relații economice sunt bune, dar ar putea fi mai bune, pentru că există un potențial mare de dezvoltare a acestor relații economice și un interes în creștere din partea întreprinderilor franceze pentru Republica Moldova. Evident, sunt și obstacole în calea dezvoltării acestor relații și trebuie să conștientizăm acest lucru. Climatul de afaceri trebuie să fie îmbunătățit. Am avut deja discuții cu membrii guvernului la această temă și am constat că trebuie să îmbunătățim transparența, previzibilitatea pentru investitori. Este interesul nostru comun ca transparența și previzibilitatea să se amelioreze, pentru că chiar există un veritabil interes pentru Rep. Moldova, pentru piața din Rep. Moldova, dar și pentru amplasarea geografică, care este un atu pentru întreprinderile franceze.

Deci acestea ar fi lucrurile care i-ara atrage aici pe francezi, în pofida mediului de afaceri, care nu poate fi numit încă favorabil?

Bineînțeles că nu este vorba doar despre amplasarea geografică, și mai importantă este calitatea oamenilor. Studiile și instruirile sunt de calitate aici și companiile știu că dacă investesc în Moldova, vor găsi angajați de calitate bună, care vor lucra serios și vor avea o productivitate bună. Acesta este un factor-cheie pentru investitori. În prezent, se investește mult în inteligență, iar în Republica Moldova există multă inteligență.

Republica Moldova este o țară francofonă și urmărim în această perioadă o intensificare a activităților francofone. În ce mod francofonia și apartenența la această zonă culturală, ar putea să ne influențeze și celelalte aspecte ale vieții?

Cred sincer că francofonia este un atu pentru Republica Moldova, pentru că oferă acces la un vast spațiu internațional, unde este utilizată limba franceză. Să nu uităm că limba franceză este vorbită nu doar în Franța, dar și în alte țări din Europa, de asemenea Canada și țări din Asia utilizează limba franceză, până în Oceania chiar. Limba franceză este o limbă mondială și este foarte prezentă în organizațiile internaționale: începând de la Uniunea Europeană până la Organizația Națiunilor Unite și să nu uităm și de Comitetul Olimpic Internațional.
Populația Republicii Moldova este multilingvă, francofonia îi oferă o nouă deschidere, o fereastră suplimentară spre lume. De aceea, credem că trebuie să lucrăm împreună pentru a consolida francofonia. Din acest motiv, am semnat un nou acord pentru a contribui la buna funcționare a claselor bilingve, precum și a filierelor universitare francofone. Sunt multe de făcut, mijloacele noastre sunt relativ limitate, dar mesajul pe care aș vrea să-l transmit astăzi, este că într-o lume globalizată unde toți tinerii vorbesc sau vor vorbi ceea ce se numește „engleza globală”, a vorbi limba franceză este o modalitate pozitivă de a se diferenția. Sunt foarte frapat să constat că există o adevărată dorință de a învăța franceza, de a vorbi franceza, de a cunoaște cultura francofonă și consider că acesta este un semnal foarte bun. Și ca dovadă aș vorbi despre succesul Alianței Franceze, care are filiale în diferite zone ale Republicii Moldova și care este una dintre cele mai mari Alianțe Franceze din Europa. Aceasta confirmă că există o adevărată dorință de a învăța franceza și de a cunoaște cultura francofonă.

În încheierea discuției noastre, domnule ambasador, aș vrea să ne referim la rolul Franței în UE și în raport cu Republica Moldova. Ca să fiu mai explicită: în decembrie avem summitul Parteneriatului Estic, din care face parte Republica Moldova. Cum își vede Franța partenerii din această alianță estică și cum va pleda în raport cu apropierea lor de UE?

Franța joacă, de la emiterea declarației Schuman din 1950, un rol motrice în construcția europeană. Foarte curând, în primul semestru din 2022, Franța va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, având ambiția de a contribui ca Uniunea să devină mai suverană, mai unită, mai puternică. Adică să fie capabilă să-și protejeze interesele și cetățenii, și să aducă o contribuție veritabilă în lupta cu schimbările climatice, să lupte împotriva insecurității și să contribuie la asigurarea păcii în lume.

Este adevărat că Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din familia europeană. Chișinăul este asociat cu UE prin intermediul diferitor acorduri, inclusiv prin Acordul de Asociere, care include și un Acord de Liber Schimb și acest lucru face parte și din Parteneriatul Estic. Relația dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova este strânsă și este în dezvoltare. Adică, în fiecare an au loc noi evoluții și se înregistrează noi progrese și anume această dinamică este importantă pentru noi. Această dinamică este o pârghie pentru a moderniza Republica Moldova, pentru a o apropia de normele și standardele europene. Ați evocat summitul Parteneriatului Estic, sunt sigur că acest summit va marca o nouă continuare în baza propunerilor deja făcute de Comisia Europeană, pentru a susține relansarea economică, reziliența și reformele. Aceste propuneri sunt asociate unui plan economic și de investiții, menit să stimuleze schimburile comerciale, dezvoltarea pieței muncii, dar și să susțină ceea ce numim noi tranzițiile ecologice și digitale, precum și instituțiile democratice și statul de drept. Trebuie să înțelegem bine faptul că această cooperare a noastră este multidimensională. Într-un anumit mod, toate sectoarele ne interesează, pentru că noi considerăm că modernizarea depinde de diferiți factori. Dacă, de exemplu, modernizăm economia, fără a moderniza și instituțiile, atunci nu va funcționa, dacă nu există o bună guvernare, nu servește la nimic să dezvoltăm sectoarele economice, pentru că aceasta va aduce noi probleme. Trebuie să avem o abordare integrată și cred că unul dintre meritele UE este de a promova această abordare integrată, care cuprinde în același timp economia, cultura, statul de drept, educația, sistemul de sănătate - toate acestea fac parte din această abordare europeană. Consider că este important pentru Republica Moldova de a putea miza pe această abordare integrată și pe mijloacele puse la dispoziție în mod colectiv de către statele membre ale UE. Cred că acesta este un semnal de încredere adresat în cadrul acestui summit al Parteneriatului Estic, cel puțin așa sper.