Am discutat cu Alesia Caisîn, CEO al Medeferent Grup, cum este văzută gestionarea pandemiei în sectorul farmaceutic din partea unui agent economic care asigură într-o anumită măsură instituțiile medicale cu medicamente. Cu Alexia Caisîn am vorbit despre cum are loc dialogul cu autoritățile publice, despre accesibilitatea medicamentelor de pe piața moldovenească, despre importul medicamentelor neînregistrate, concurența neloială, corupția și sistemul de achiziții și despre decizii controversate cu sau fără intenție. 

Doamna Caisîn, Dumneavoastră conduceți o companie importatoare de medicamente. Recent însă ați fost și pacient. Cum ați trecut de infecția Covid19? Ce medicamente ați constatat că lipsesc pe piața din Republica Moldova?

Eu am fost printre cei norocoși care fac o forma de gravitate medie și se tratează acasă fără a fi nevoie de asistență medicală specializată. Nu am luat antibiotice. Complicații vizibile care să necesite intervenții medicamentoase nu au fost. Tratamentul meu a fost bazat în special pe anticoagulante, administrate per os și terapia simptomatică. Tema Covid, fiind foarte importantă, am urmărit foarte îndeaproape mai mult publicații de specialitate, dar si foarte atent tratamentul administrat ex-președintelui SUA, Donald Trump, atunci când s-a îmbolnăvit de Covid. El s-a tratat nespus de repede, având în vedere că este o persoană din grupul de risc, ținând cont de vârstă și stresul pe care îl implică funcția de președinte. 

Probabil că la această vârstă putem să vorbim și despre maladii cronice. S-a scris mult despre tratamentul care i-a fost administrat. Trei preparate de bază s-au folosit: Remdesivirul, care s-a dovedit în timp a fi nu atât de eficient pe cât se credea la început, mai ales că tratamentul a fost conceput pentru o altă maladie. 

Al doilea preparat, oricât de straniu ar părea, a fost Zincul, administrat în doze mari, probabil și parenteral, deoarce nu se menționa forma medicamentoasă. Din informațiile pe care le-am găsit până acum doar în Canada și SUA este disponibil zinc în formă injectabilă. Iar al treilea tratament a fost pe bază de anticorpi monoclonali. 

Eu am ezitat să iau Remdesivir, pentru că este nevoie de foarte mare grijă la probele hepatice, dar nici nu era cazul, pentru că este administrat, conform protocoalelor, pacienților intubați, în stare foarte gravă. 

Eu am administrat doze mari de Zinc. Trump ar fi luat cam 600 de miligrame pe parcursul a 24 de ore. În ceea ce privește anticorpii monoclonali, compania Regeneron, care le produce, a depus dosarul pentru autorizare urgentă la FDA. Vedem ce va fi. 

Și deja terapia simptomatică. Și aici voi fi de acord cu domnul profesor Adrian Belîi care spune că pentru cei cu forme ușoare, care se tratează acasă este nevoie doar terapia simptomatică și urmărirea atent a ce se întâmplă. Dacă apar simptome, precum tusea, temperatură mai mare de 38,5, disconfort, intoxicație, scade oxigenarea atunci e clar că trebuie să contactați un medic. 

Oamenii care se tratează spun că nu găsesc antivirale, nici vitamine în farmacii. Avem o problemă cu asigurarea lor pe piață? 

Nu există probleme în piață, cu excepția medicamentelor care sunt suprasolicitate acum. Dacă vorbim de anticoagulante, nimeni nu știa în 2019 că acestea vor fi medicamente de elecție. 

Dar, compania pe care o conduc nu este activ prezenta pe piața farma privată, e greu sa estimez care sunt solicitările. Dar să știți că tendințele se formează în timp. Tot ce a fost valabil până în 2019, nu mai este valabil acum. Dacă vorbim de Instituții Medico-Sanitare Publice (IMSP), ele au obligația să-și asigure stocuri suficiente. Când vorbim de piața privată totul devine mult mai complicat. 

Moldova a făcut tot posibilul ca unii producători inclusiv mari să plece de pe piață.

Ca exemplu, Enoxoparina este unul din preparatele de elecție în Covid. Pe piața este înregistrat doar originalul, sau preparatul inovativ - adică primul preparat lansat pe piață cândva. Dacă nu ma înșel, acesta a fost lansat aproximativ la începutul anilor 90. Și chiar dacă este pe piață mai mult de 10 ani, în Moldova și acum acesta este considerat preparat original care este protejat prin preț față de preparatele generice. Adică un generic cu conținut de Enoxoparină va fi mai ieftin cu 25% din prețul înregistrat al originalului. Același lucru este cu alt preparat pe bază de Nadroparină. În perioada 2010 pana în 2015 au fost două generice pe piață cu conținut de Enoxoparină – în această perioadă erau înregistrate concomitent 3 produse. Pentru piață era o situație bună.

Acești producători de generice până la expirarea certificatului de înregistrare așa și nu au importat preparatele, cauza fiind acțiunile AMDM. Una din acțiuni este prețul înregistrat, instrument ușor de utilizat în favoarea originalului.

Asta înseamnă că dacă noi venim cu un generic, trebuie să stabilim prețul medicamentului automat cu 25% mai ieftin decât originalul. Acest lucru nu permanent afectează genericul, dar când originalul modifică prețul, automat scade și cel al genericului, astfel piața poate fi ghidată de un singur producător, ceea ce și s-a întâmplat de fapt. În 2014 a fost o situație prin care la licitație genericul avea cel mai bun preț ofertat, dar AMDM, la acel moment responsabilă de achiziții, a descalificat produsul pe motiv că avea prețul „anormal de mic”, deși era cu 25% mai mic decât cel al preparatului original. Așa cum prevedea legea. Asfel de situații repetate în timp au determinat producătorul să nu mai fie interesat de piața din Moldova, rămânând doar originalul. Prin acest mod, AMDM, intenționat sau nu, a creat monopol pe piață pentru aceste preparate.

Actualul director al AMDM cunoaște foarte bine situația, decizia la acea etapă i-a aparținut, fiind responsabilă de achiziții, dar nu pot să spun foarte multe, pentru că noi suntem companie interesată. Noi am ofertat acel produs. Deoarece concurența pe piața farmaceutică nu este reglementată de către AMDM și nici de Consiliul Concurenței, noi am ajuns în situația în care am ajuns. Sunt multe poziții, pentru care avem un singur produs pe piață și din cauza asta nu există concurență.

Dacă ar fi existat mai multe, sau cel puțin două preparate cu conținut de Enoxoparină, ar fi existat și o altă politică de prețuri, pentru că ar fi existat concurență. Și ar fi existat ori un produs, ori altul. Dar acum, producătorul originalului desigur că nu face față solicitărilor și desigur că Moldova nu este o piață de elecție pentru această companie. Dar AMDM nu este interesată să facă ordine pe piața medicamentelor.

Să discutăm despre licitațiile publice. Ce medicamente a procurat compania pe care o conduceți pentru sistemul spitalicesc?

În sistemul public s-au făcut mai multe licitații repetate, de completare a stocurilor, inclusiv de Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), în special pe anumite tipuri de medicamente. Noi suntem axați în special pe antibiotice și perfuzabile. Cantitățile care au fost solicitate pentru 2019 evident că nu au fost suficiente pentru unele medicamente și invers - sunt medicamente pe care spitalele le solicită în cantități foarte mici. Unul dintre antibioticele, despre care credeam că avem cantități suficiente pentru 7 luni, s-a epuizat în martie-aprilie. Și era importat din India, și nici nu mai puteam aduce de acolo, căci India era afectată puternic de Covid, dar și producătorul ridicase prețul considerabil. A fost nevoie de o altă licitație, în cadrul căreia am schimbat producătorul pentru ofertă și a trebuit în cele din urmă să lucrăm cu alt partener, din Coreea care putea livra mai ușor. Pe anumite poziții, suprasolicitările au fost destul de mari. S-au făcut licitații una după alta, în speranța că se vor acoperi aceste neajunsuri. Oricum, problema a constat în faptul că nu s-a putut estima necesarul de medicamente, respectiv, companiile farmaceutice nu au reușit să-și facă stocuri suficiente pentru anumite preparate. Și este și imposibil, mai ales când toți au început să solicite aceleași medicamente. Moldova a fost tot timpul defavorizată în acest aspect, fiind o piață de desfacere mică.

Cum a fost afectat lanțul de distribuție? Din câte am văzut din contracte, ați important din India și China, ambele foarte afectate de Covid. China a fost afectată în primele luni, India nici acum nu a reușit să treacă de probleme. 

Da, India și acum are probleme cu livrarea. Noi am reziliat toate contractele care au fost planificate pentru achiziții cu companiile din India. Pentru ei a devenit foarte complicat să-și asigure și stocurile pe intern. Mai simplu a fost cu China, pentru că acolo s-a întârziat, dar nu s-a blocat exportul, ei reușind să stopeze pandemia. Medicamentele au ajuns mai târziu decât de obicei. Oricum întârzierile au loc an de an, pentru că licitațiile au loc târziu. 

Datoriile IMPS-urilor la sfârșit de an sunt mari și îngreunează comenzile, pentru că este nevoie de plată în avans etc. Noi am avut în aprilie deja tot spectrul de medicamente care era solicitat în licitații. Pentru că au fost transportat maritim. Aerian au fost aduse medicamente cu volume mai mici, iar unele costuri de transport au fost destul de mari. Trebuie să menționez că am beneficiat și de suport, căci am insistat, astfel că în avionul organizat de ex-președintele Igor Dodon s-a găsit loc și pentru câteva preparate ale nostre, în special de primă necesitate.

Către ce țări v-ați reorientat acum? De unde importați medicamente?

Pentru anul viitor vom avea contracte în continuare cu China, acolo este unul din partenerii noștri de bază. Coreea a fost de foarte mare ajutor pentru anumite antibiotice. În Oncologie, unele preparate vor fi procurate în continuare din India, pentru că alte tari nu le produc sau sunt mai scumpe.Menționez că este vorba despre preparate generice. Unele întârzieri au fost și din partea producătorilor europeni. Ei au avut probleme din cauza materiei prime, care tot din China vine. 

Am avut întârzieri și cu mănușile, dar ne-am isprăvit și am onorat contractele pe cât posibil, cu toate că instituțiile erau nemulțumite, solicitând cantități mai mari sau să fie livrate într-o singură tranșă. Dar cantitățile solicitate au fost livrate 100 %, în special pentru spitalele mari și cele destinate exclusiv pacienților COVID. Vorbesc de mănuși din vinil, care nu erau cele mai solicitate.

Trebuie să recunosc că în acest an, CAPCS a fost mai eficient și a încercat să organizeze licitațiile mai repede. Și noi avem mai mult timp. Oricum impactul financiar și datoriile cumulate și-au făcut efectul. Datoriile IMSP-urilor sunt destul de mari. Sistemul de sănătate rezistă acum pe faptul că nu-și achită datoriile către companiile farmaceutice. Noi „credităm” statul. Livrăm în fiecare zi, dar primim frânturi din bugetele spitalelor. 

Mai multe detalii pe sanatateinfo.md