Alegeri prezidențiale în Islanda: Gudni Johannesson are șanse maxime de a obține un nou mandat
-
27 Iunie 2020 10:19
Sâmbătă la ora 9 a.m. (locală și GMT) în Islanda se deschid urnele pentru alegerile prezidențiale. Președintele în exercițiu, Gudni Johannesson, este favorit în sondajele de opinie, cu peste 90% din intențiile de vot, informează AFP, preluat de Agerpres.
Sunt chemați să aleagă șeful statului 252.217 de islandezi, dintr-o populație totală de circa 365.000. Votarea se va încheia la ora 10 p.m.
Pentru prima oară în istoria Islandei - republică independentă din 1944 - președintele în exercițiu are un contracandidat la sfârșitul primului mandat. Gudmundur Franklin Jonsson, reprezentant al dreptei, s-a înscris în cursa electorală împotriva lui Johannesson. Actualul președinte, cadru universitar în vârstă de 52 de ani, este însă foarte apreciat de cetățeni: cota sa de aprobare de către opinia publică a fost, conform institutului MMR, între 76% și 86% în cea mai mare parte a ultimilor patru ani, cu 25% mai mare decât a predecesorului său conservator, Olafur Grimsson.
Ca dovadă a popularității, AFP remarcă și faptul că Johannesson a strâns cele 1500 de semnături ale alegătorilor necesare pentru candidatură în numai patru ore. Politologul Eirikur Bergmann apreciază că principalul risc pentru realegere ar putea fi posibilitatea ca o parte din susținătorii președintelui să considere că nu mai are rost să se prezinte la urne.
Jonsson, în vârstă de 56 de ani, fost agent de bursă pe Wall Street, este din 2013 managerul unui hotel din Danemarca, pe care îl conduce din Islanda. El a intrat în politică în 2010, când a fondat partidul Haegri Graenir (Dreapta-Verzi), mișcare populistă în fruntea căreia s-a aflat timp de trei ani. Jonsson ar dori să facă președinția mai activă, prin recurgerea mai frecventă la referendumuri. Până acum, astfel de consultări populare au avut loc doar de trei ori, în perioada 1996-2016, sub președinția lui Grimsson.
Rolul instituțional al președintelui Islandei a fost, ca și la alte alegeri, una din principalele teme ale campaniei electorale. Conform AFP, juriștii sunt de părere că Constituția islandeză permite interpretări, în special privind dreptul șefului statului de a dizolva parlamentul (Althing) și de a convoca alegeri legislative anticipate. În prezent, cele mai importante atribuții în stat le are guvernul, condus de Katrin Jakobsdottir, politiciană ecologistă de stânga.
Islanda este a doua țară europeană care organizează alegeri în timpul epidemiei de coronavirus, după Serbia - duminica trecută - și înaintea Franței și a Poloniei, unde vor avea loc scrutinuri duminica viitoare.
Sursa:Agerpres