Aproximativ 48,7 milioane de alegători înscriși pe listele electorale sunt așteptați să voteze începând cu ora locală 08:00 (06:00 GMT). Secțiile de votare din Franța vor fi deschise până la ora locală 19:00, iar în unele locuri, cum ar fi marile orașe inclusiv capitala Paris, până la ora locală 20:00. Din cauza diferenței de fus orar, votul a început mai devreme cu o zi în unele teritorii de peste mări și în Americi, transmite DIGI24.

În Franța, publicarea oricăror rezultate, parțiale sau finale, este interzisă până la închiderea ultimelor secții de votare, la ora locală 20.00 (18.00 GMT) și abia atunci presa va publica primele estimări bazate pe sondajele la ieșirea de la urne.

Potrivit protocolului sanitar stabilit pentru aceste alegeri, nu este obligatoriu să se poarte mască sau să se păstreze distanțele care erau necesare în perioada de vârf a crizei de COVID-19, deși guvernul recomandă aceste măsuri persoanelor aflate în situații vulnerabile și mai ales în cazul în care sunt infectate.

Dacă președintele Macron nu va fi reales, noul președinte va avea timp până pe 13 mai pentru a prelua funcția. Apoi, atenția se va îndrepta către alegerile pentru Adunarea Națională (camera inferioară a Parlamentului francez). Toate locurile de acolo vor fi puse în joc, într-un sistem similar de vot în două tururi, pe 12 și 19 iunie.

Înfruntarea titanilor: Macron și Le Pen

Cei doi candidați care luptă pentru președinția franceză și-au lansat atacuri amare unul asupra celuilalt în încercarea finală de a câștiga milioane de alegători indeciși înainte de alegerile de duminică, scrie BBC News. 

Centristul Emmanuel Macron își propune să devină primul președinte în exercițiu care câștigă un al doilea mandat după de 20 de ani.

Aceasta a declarat la finalul campaniei electorale pentru turul al doilea că extrema dreaptă a lui Marine Le Pen a fost alimentată de nefericire și riscă să creeze o societate a urii și a fracturilor.

Sondajele de opinie îi conferă președintelui în exercițiu avantaj în turul doi, dar partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen nu a fost niciodată atât de aproape de putere, motiv pentru care miza este foarte mare.

Problema numărul unu în aceste alegeri a fost creșterea costului vieții pentru francezul de rând, de la facturile la energie și prețurile la alimente până la prețul combustibilului. Aceste Probleme au fost identificate foarte devreme de echipa de campanie a lui Marine Le Pen, iar aceasta și-a fixat narațiunea electorală în această direcție, spunând că va face un guvern de unitate națională dacă va fi aleasă, care va lucra pentru a combate costul ridicat al vieții, precum și un referendum privind imigrația și interzicerea mai multor obiceiuri islamice. Mesajul ei simplu către alegători a fost: „aveți în față alegerea Macron sau Franța”.

La rândul său, Emmanuel Macron a spus că „aceste alegeri sunt o formă de referendum, despre secularism și despre Europa”. Președintele francez a susținut că ideea lui Marine Le Pen despre o „Europă a națiunilor” ar însemna sfârșitul UE.

În ultimele zile de campanie, președintele francez a invocat votul pentru brexit al britanicilor și alegerea lui Donald Trump în SUA drept niște defecte democratice care nu ar trebui repetate în Franța prin alegerea lui Marine Le Pen. "Sunt milioane de oameni care, cu câteva ore înainte de Brexit, au decis ce rost avea să meargă la vot. Milioane au făcut la fel în 2016 cu Trump. A doua zi s-au trezit mahmuri", a spus Macron într-un apel TV adresat alegătorilor francezi în această săptămână.

Acuzându-l că o insultă atât pe ea, cât și pe cei care au votat-o, Marine Le Pen a spus, referindu-se la Macron, că Franța a îndurat cinci ani de haos și ar putea redescoperi pacea și respectul cu ea la cârma țării.

„Între ciumă și holeră”

Cea mai mare problemă pentru ambii candidați este numărul mare de alegători care urmează să voteze în alb (adică să-și anuleze votul) sau chiar să nu voteze deloc. 

Sondajele sugerează că prezența la vot în turul doi ar putea fi cea mai scăzută din 1969 încoace.

De altfel, nemulțumirea populară față de politicile centriste ale președintelui Macron și față de politica de masă, în general, a fost scoasă la iveală în primul tur, când peste jumătate din electorat a susținut extrema dreaptă sau extrema stângă. 

În timp ce unul din trei dintre acești alegători de extremă stângă îl vor susține pe Emmanuel Macron, există un număr considerabil de alegători francezi care îl displace atât de mult încât ar prefera să voteze pentru extrema dreaptă.

Unul dintre francezii care merg la vot duminică a declarat pentru BBC că nu îi place ideea de a vota pentru Marine Le Pen, dar „când alegi între holeră și ciumă, alegi pe cel mai mic dintre cele două rele”.  

Ce arată sondajele și cum votează francezii

Sondajele arată un scrutin mult mai strâns decât alegerile din 2017. Macron și Le Pen și-au mărit amândoi cota totală de voturi în primul tur al alegerilor din acest an, comparativ cu 2017, dar sondajele dinaintea primului tur din 10 aprilie au arătat că Le Pen s-a bucurat de o creștere a sprijinului popular cu doar două săptămâni înainte de vot.

Sondajul Ifop-Fiducial publicat pe 10 aprilie sugerează că Macron ar câștiga scrutinul de duminică cu 51% la 49%. Un alt sondaj cu privire la intențiile de vot din turul al doilea, efectuat de Ipsos după ce secțiile de votare s-au închis la finalul primului tur, a sugerat că Emmanuel Macron ar câștiga 54% din voturile populare în turul doi, iar Marine Le Pen 46% din sufragii. Aproximativ 12% dintre respondenți au declarat că sunt încă indeciși.

Sondajul sugera că Macron va câștiga sprijinul unei majorități a alegătorilor Verzilor și de centru-dreapta, în timp ce Le Pen va câștiga sprijinul a 85% din electoratul lui Eric Zemmour. Alegătorii lui Jean-Luc Mélenchon au fost împărțiți mai mult sau mai puțin egal între susținerea lui Macron (34%), Le Pen (30%) și (36%) abținere. 

Analiștii politici spun adesea că francezii votează cu inima în turul întâi, apoi votează cu capul în turul al doilea, ceea ce înseamnă că își aleg mai întâi candidatul ideal, apoi optează pentru cel mai mic dintre cele două rele în al doilea tur.

În 2017, Macron și Le Pen au obținut 24% și 21,3% din voturile exprimate de francezi în primul tur și apoi 66,1% și, respectiv 33,9% în al doilea tur.

BBC News transmite că avantajul proiectat al lui Emmanuel Macron pentru votul de duminică pare să fi crescut de la primul tur la aproximativ opt până la nouă puncte procentuale.

Președintele francez și-a avertizat însă susținătorii împotriva automulțumirii, îndemnându-i să voteze pentru a asigura victoria. „Nimic nu este decis”, a spus Macron.

Analiștii au mai observat că Marine Le Pen și-a moderat poziția cu privire la unele probleme în ultimele zile, în încercarea de a câștiga alegătorii indeciși.

Ultimele două sondaje realizate în Franța și publicate vineri, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică, în care se vor înfrunta Emmanuel Macron și Marine Le Pen arată un avans de peste 10 procente pentru președintele în funcție. 

Sondaj OpinionWay - Kea Partneres pentru Les Echos și Radio Classique:

• Emmanuel Macron este dat învingător cu 57% dintre voturi

• Prezența la vot este estimată la 72% în turul doi al prezidențialelor din Franța

Sondaj realizat în perioada 20-22 aprilie pe un eșantion de 2.329 de respondenți; marja de eroare este de +/- 0,9 - 2,0%.

Sondaj BVA pentru RTL și Orange: 

• Emmanuel Macron este dat învingător cu 55,5% dintre voturi

• Prezența la vot este estimată la 72% în turul doi al prezidențialelor

Sondaj realizat pe 21 aprilie pe un eșantion de 1.504 respondenți; marjă de eroare de +/-2,5%.

Citiți continuarea materialului pe DIGI24.ro