Campania electorală, care se încheie săptămâna aceasta, a fost marcată de un climat puternic de incertitudine politică și de atentate în serie - ceea ce ridică temeri privind un înalt grad de absenteism, - așa cum s-a întâmplat deja în 2014 și 2009. Scrutinul a fost inițial prevăzut pentru aprilie 2019 și a fost amânat de două ori.

Insurgenții talibani, care se opun categoric desfășurării acestuia, le-au cerut și de această dată alegătorilor să rămână acasă, amenințând că în caz contrar se expun riscului de violențe.

Mulți afgani din cei circa 9,6 milioane de alegători înscriși pe listele electorale (între care 3,3 milioane de femei) și-au pierdut speranța că elitele lor le vor îmbunătăți condițiile de viață și ar putea opta să nu se prezinte la vot.

Alegerile au loc într-o țară aflată în război, unde 55% din populație trăia cu mai puțin de doi dolari pe zi în 2017, și unde conflictul cu insurgenții a făcut peste 1.300 de morți în rândul civililor în prima jumătate a anului 2019, potrivit ONU.

Doi candidați dintre cei 18 înscriși în competiție se detașează clar de restul plutonului, prefigurându-se un duel final între Ashraf Ghani, actualul președinte care candidează la propria succesiune, și premierul său, Abdullah Abdullah. Este o situație similară cu cea din alegerile prezidențiale din 2014.

Precedentul scrutin, afectat de numeroase acuzații de fraudă și contestări, a dus la o criză constituțională și a constrâns Statele Unite, sub președinția lui Barack Obama, să facă uz de întreaga sa influență pentru a impune un compromis politic între cei doi oameni politici, rivali de atunci.

Nimic nu sugerează astăzi că actualul președinte american Donald Trump ar fi dispus să joace un astfel de rol de această dată, remarcă observatori străini în capitala afgană.

Deși planificat de mult timp, votul de sâmbătă pare să fi devenit dinainte ostatic al recentelor negocieri între SUA și talibani cu privire la retragerea trupelor americane, cărora Donald Trump le-a pus capăt brusc la începutul lunii septembrie.

Un acord între cele două părți părea iminent și mulți observatori anticipau că alegerile ar putea fi suspendate din nou pentru a lăsa loc punerii în aplicare a planului de retragere, spre nemulțumirea guvernului Ghani.

Talibanii au refuzat întotdeauna să negocieze cu acesta din urmă, considerându-l drept o 'marionetă' a Washingtonului. De fapt, guvernul afgan a fost complet exclus de la discuțiile purtate în Qatar în ultimele luni.

Suspendând aceste discuții la 7 septembrie, Donald Trump a redat speranța responsabililor afgani că vor fi implicați în procesul de pace, reanimând astfel o campanie electorală anostă.

Dar majoritatea candidaților a avut puține șanse să profite de aceasta într-un timp atât de scurt. La principalele două canale ale televiziunii afgane, președintele în exercițiu a dominat actualitatea internă și a beneficiat de cei mai mulți timpi de antenă.

Cel mai dificil a fost să se organizeze mitinguri de campanie, din cauza mijloacelor de securitate necesare. Talibanii controlează vaste zone din teritoriul afgan, cu excepția orașelor.

Autoritățile au prevăzut deschiderea a circa 5.000 de birouri de vot în țară, dar peste 500 vor rămâne închise din lipsa mijloacelor de a le asigura protecția. Ministerul de Interne afgan a anunțat desfășurarea a 72.000 de persoane pentru a asigura securitatea la birourile de votare.

Campania electorală s-a deschis la 28 iulie printr-un atac împotriva biroului candidatului la funcția de vicepreședinte, soldat cu 20 de morți și 50 de răniți, în plin centrul Kabulului.

Atunci când Ashraf Ghani a riscat să țină un miting la Charikar, la o oră de mers cu mașina de capitala afgană, talibanii au lovit din nou printr-un atentat-sinucigaș, soldat cu 26 de morți.

Ambasada americană la Kabul s-a declarat joia trecută 'excedată de (abundența) de plângeri privind securitatea, absența competiției loiale și frauda'.

Potrivit analistului Ahmad Saeedi, 'amenințările în materie de securitate și lipsa de încredere în transparența electorală ar putea duce la prezență scăzută la vot, ceea ce va submina legitimitatea alegerilor și a guvernului ce va rezulta'.

Cu toate acestea, Comisia electorală independentă susține că sistemul biometric pentru înregistrarea alegătorilor va contribui la prevenirea fraudei electorale.

Conform dpa, organizarea alegerilor prezidențiale în Afganistan va costa echivalentul a aproximativ 150 milioane de dolari. Guvernul afgan a alocat în acest scop 90 milioane de dolari, restul fiind asigurat de donatori internaționali.

Sursa:Agerpres