Pe listele electorale sunt înscriși 541.232 de alegători, în peste 1200 de secții de votare. Procesul electoral se defășoară în condițiile epidemiei de coronavirus: cei care se prezintă la urne trebuie să poarte măști, să își dezinfecteze mâinile și să păstreze distanța unii față de alții.

În fața electoratului s-au prezentat 11 partide politice, care își dispută cele 81 de locuri în parlament.

Sondajele de opinie efectuate cu două săptămâni în urmă prezintă drept favorit Partidul Democrat al Socialiștilor (PDS), condus de președintele țării, Milo Djukanovic, cu peste 35% din intențiile de vot. Partenerii tradiționali ai acestuia - Social-Democrații și Partidul Bosniac sunt creditate cu 5,3%, respectiv 4,8%. Din rândul opoziției, cel mai bine este cotată o alianță de formațiuni în special naționaliste sârbe.

Alegerile sunt monitorizate de 2089 de observatori, inclusiv 265 străini. Simultan, au loc și alegeri locale în cinci municipii, ceea ce ar putea prelungi numărarea voturilor.

Se așteaptă un rezultat strâns, o victorie la limită a PDS. Din 1990, când în Muntenegru - încă aflat în componența fostei Iugoslavii - a fost introdusă democrația multipartinică, alegerile nu au fost niciodată atât de disputate.

Sunt previzibile din nou tensiuni, ca și la precedentul scrutin, din octombrie 2016. Atunci, au fost arestate mai multe persoane, iar Djukanovic, la vremea respectivă prim-ministru, a acuzat Rusia și Serbia că sprijină o tentativă de lovitură de stat împotriva sa. Actualul președinte, în vârstă de 58 de ani, conduce țara aproape fără întrerupere de la începutul anilor 1990, când s-a prăbușit regimul comunist ex-iugoslav.

Între timp, Muntenegrul a aderat la NATO, în 2017, și este candidat la intrarea în Uniunea Europeană.

În centrul atenției se află Biserica Ortodoxă Sârbă, reprezentantă a celei mai mari comunități religioase din Muntenegru, care a de câțiva ani o campanie împotriva președintelui. Biserica a declanșat proteste după ce parlamentul de la Podgorița a adoptat o lege prin care cere tuturor cultelor să facă dovada proprietății asupra imobilelor utilizate. Clericii au acuzat autoritățile că intenționează să efectueze o naționalizare, inclusiv a mănăstirilor și locașurilor de cult.

Deși mulți alegători sunt de părere că regimul Djukanovic a fost marcat de corupție, nepotism și legături cu crima organizată, muntenegrenii sunt nemulțumiți și de profilul pro-sârbesc al principalelor partide de opoziție.

În plus, economia a avut mult de suferit din cauza epidemiei de coronavirus, deoarece turismul genera aproape un sfert din produsul intern brut. 

Sursa:Agerpres