Alegeri grele, de la Orhei la Taraclia și Comrat, titrează Ziarul de Gardă. În aceste 3 regiuni urmează alegeri după condamnarea lui Șor și retragerea oamenilor acestuia din funcții. Deși Ilan Șor este plecat, mașinăriile lui de manipulare par să fi rămas pe loc, scrie publicația. După ce Șor a dominat viața politică din regiune timp de 10 ani, o parte din cetățeni spun că a făcut lucruri bune pentru orheieni și l-ar vota din nou. Autoarea, care discutat cu oamenii de la Orhei, scrie că „e greu să le explici orheienilor că Ilan Șor e condamnat, că a fost conducătorul unui grup criminal, că a subminat democrația, alegerile, libertățile. Faptul că Șor e condamnat undeva departe nu ajută, căci asfaltul lui e aproape. „A furat, dar ne-a dat și nouă!” e un refren greu de combătut. Iar contra-întrebările unor localnici sunt (aproape) pertinente: „Dacă justiția l-a condamnat, de ce nu a fost întors miliardul? Unde e miliardul, dacă se vorbește atâta de reforma justiției și de condamnarea lui Șor și Plahotniuc?” Succesul oligarhilor în asta constă: că reușesc să fure de la toți, să se împartă cu unii și să creeze un fundal informațional de binefăcători, vizionari, transformatori, salvatori, dezvoltatori și democratizatori. Succesul acestora e amplificat de faptul că au armate de lustruitori de imagine și armate de atacatori asupra vocilor critice. Într-un târziu, când va ajunge justiția să dea de urma fărădelegilor și fraudelor comise, urmele penalilor vor fi pierdute... Să dezvolți integritatea într-o regiune afectată de corupție nu e ușor. Va exista multă rezistență. Marii și micii aliați ai lui Șor, oamenii care au avut beneficii ascunse, au rămas în aceste localități și se vor ține grămăjoară de frica justiției... Dar, în numele generațiilor viitoare, trebuie să existe un plan: cu pași mici, dar foarte constanți, în aceste localități trebuie inițiat un dialog de dezșorizare. Totodată, cu pași cât mai rapizi, dar foarte corecți – de înfăptuit justiția până la capăt. Și de curățat spațiul informațional, scrie Ziarul de Gardă.

„Foarte probabil” între 16 și 19 iunie: Când pot deschide R. Moldova și UE primul cluster al negocierilor – relatează Europa Liberă. După doi ani de așteptare, R. Moldova și Ucraina vor deschide „foarte probabil” între 16 și 19 iunie cel puțin primul din cele 6 clustere ale negocierilor de aderare la UE - cel privind drepturile fundamentale, justiție și administrația publică, au spus Europei Libere surse diplomatice europene. Deschiderea negocierilor pe cel puțin un cluster urmează a fi aprobată de țările membre ale UE pe 16 iunie, la ședința Consiliului Afaceri Generale, și confirmată ulterior la summit-ul liderilor europeni din 18-19 iunie, marele lor summit „dinaintea vacanței de vară”, la care urmează să participe și noul premier al Ungariei, Peter Magyar. Ungaria s-a opus negocierilor cu Ucraina sub fostul său premier Viktor Orban, blocând indirect și progresele Republicii Moldova. Din perspectiva UE, principala întrebare în privința deschiderii negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina este dacă în iunie va fi deschis un cluster, mai multe sau chiar toate cele șase clustere de negociere, au spus sursele diplomatice citate de redactorul Europei Libere pe probleme europene, Rikard Jozwiak. Comisara europeană pentru extindere Marta Kos, a propus statelor membre, pe 12 mai, să deschidă oficial toate clusterele de negociere cu R. Moldova și Ucraina. Ea speră ca primul cluster să fie deschis pe durata președinției rotative a UE deținută de Cipru, adică până la sfârșitul lui iunie.

Fondurile de aderare, luate la control. Cum vede șefa statului gestionarea marilor proiecte, reține Anticoruptie.md. Fondurile europene de aderare, dar și proiectele de anvergură din surse externe, ar putea fi monitorizate de o structură  distinctă. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu. Șefa statului menționează, într-un comentariu pentru realitatea.md, că Republica Moldova trebuie să demonstreze o capacitate bună de administrare și absorbție a fondurilor din exterior, un factor important pentru o integrare. Maia Sandu spune că, deocamdată, Republica Moldova nu se poate lăuda cu performanțe în ceea ce privește implementarea proiectelor susținute de Uniunea Europeană. „Există proiecte care se implementează, dar sunt și proiecte unde s-ar fi putut face mai mult”, a spus Maia Sandu. În luna martie 2025, Parlamentul European a votat un plan de sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova, acesta fiind el mai mare instrument de sprijin din istoria Republicii Moldova.

Tiraspolul își pregătește copiii de război: Îndoctrinare și jocuri paramilitare de la 3 ani. RFI Moldova atrage atenția asupra raportului Asociației Promo-LEX, care monitorizează drepturile omului din regiunea separatistă Transnistria, și care relevă că acolo copiii învață despre război, prin joacă, încă de la vârsta de 3 ani. Aparatul de propagandă de la Tiraspol intensifică militarizarea educației, transformând școlile în centre de îndoctrinare împotriva Republicii Moldova. Nu este un fenomen nou, dar, în ultimii ani, pe fundalul crizelor regionale, îndoctrinarea a fost accelerată dramatic. Regimul folosește practici copiate fidel din manualele de propagandă ale Federației Ruse, similare cu cele atestate astăzi în teritoriile temporar ocupate din Ucraina. Desigur, mulți s-ar întreba cum se poate face propagandă militară unor copii care abia învață să scrie și să citească. Experta Mihaela Șerpi a explicat într-un interviu pentru Europa Liberă Moldova că totul se face prin manipulare, transformând războiul în ceva normal, iar normalizarea violenței începe chiar de la grădiniță. Această pregătire continuă apoi în școli, unde disciplinele școlare sunt aliniate complet la standardele educaționale din Federația Rusă.