"Chemată să opteze între continuarea reformelor în vederea aderării la Uniunea Europeană și virajul spre Moscova", Moldova, "unul din cele mai sărace state din Europa", a ales la limită orientarea proeuropeană, evidențiază Wall Street Journal. "Alegătorii moldoveni preferă Bruxelles-ul, Moscovei", confirmă și Le Monde. Scrutinul legislativ din Republica Moldova are însă o miză mai amplă, notează EUobserver, căci "statul fără ieșire la mare, amplasat între Ucraina și România, este prins într-un conflict geopolitic, atât Rusia, cât și UE sperând să îndrume teritoriul spre sfera lor de influență". The Guardian constată că "alegerile s-au desfășurat pe fondul războiului separatist din Ucraina, provocat de politicile proeuropene similiare celor din Moldova, care au dus la ciocniri cu Moscova".

Acest scrutin gândit ca un "plebiscit asupra orientării europene", scrie și El Pais, a atras însă "cea mai slabă prezență la urne din ultimii 15 ani", iar "cei peste 200.000 de locuitori din Transnistria, deși înscriși pe listele electorale, nu au participat la vot". Ca și alte jurnale internaționale, La Repubblica menționează că "rezultatul votului pentru înnoirea adunării legislative reliefează un tablou mai complicat, al unei țări împărțite evident între susținători ai orientării europene și proruși". Cât despre ceea ce va urma, cotidianul italian apreciază că "pentru Moldova începe o perioadă decisivă, întrucât Moscova nu intenționează să renunțe să-și exercite influența asupra acestei republici foste sovietice și știe că poate agita trupele staționate în Transnistria, regiunea rusofonă aflată la granița cu Ucraina, care s-a autoproclamat republică și a cerut de mai multe ori să fie anexată la Rusia", mai ales că "și Găgăuzia pare a nutri emoții separatiste". Un politician dintr-un stat est-european ajunge pentru prima dată în fruntea unei importante instituții a Uniunii Europene, remarcă multe ziare europene. Venit din Polonia, Donald Tusk, noul președinte al Consiliului European, vrea să "salveze civilizația europeană", titrează Le Soir din Belgia. Tusk este "încarnarea dreptei poloneze decomplexate și foarte europene", apreciază Le Figaro, iar Der Spiegel estimează că "fostul lider polonez ar putea deveni o voce crucială în criza cu Rusia". Și tot Rusia, sau mai exact "banii din Rusia" sunt în atenția cotidianului american New York Times, care merge pe urma protestelor care au vizat prospectarea gazelor de șist în România și în alte state din estul Europei.

 "Vorbind de o campanie misterios de bine finanțată și bine organizată de proteste, oficialitățile române, între care și premierul, spun că lupta pentru fracturarea hidraulică în Europa are drept protagonist un Goliat, dar că acesta este compania rusească Gazprom, iar nu firma americană Chevron". Si tot despre România, ziarul german Welt publică un interviu cu președintele ales, care susține că este nevoie de o politică prin care să se obțină sprijinul majorității și care să depășească liniile de divizare dintre partide, "în caz contrar vine următorul guvern și reface totul". În același interviu, Klaus Iohannis vorbește despre ambiția sa ca "România să nu rămână doar un membru al comunității occidentale, ci în viitor să îndeplinească un rol mai important în regiune", devenind "un factor de stabilitate".