„Toate schimbările se produc de către oameni. Tot ce a fost în aceste patru luni, inclusiv acest conflict (n.r. între Președinție, Parlament, Curtea Constituțională) pe care îl consider o criză artificială, a fost creat tot de oameni. Mă întreb, dacă acești oameni au fost buni în crearea conflictului, vor fi buni și în crearea soluțiilor? Sunt două lucruri diferite. E nevoie de resurse umane noi, concept nou, viziune nouă pentru ceea ce vrem să construim și atunci vom putea elabora procese și construi”, a opinat Ala Tocarciuc.

Ala Tocarciuc susține că, din punct de vedere sanitar, în cadrul pandemiei, de prin luna iunie 2020 au fost elaborate niște criterii clare pentru managementul procesului epidemiologic. „Țările au fost împărțite pe diverse categorii. În funcție de numărul de bolnavi la 100 de mii de locuitori s-a decis ce culoare are țara sau regiunea respectivă. Dacă se iau în considerare acești indici, atunci, inclusiv în august 2020 când Moldova era în pragul unei campanii electorale prezidențiale, era în zonă roșie. Pentru a fi în zonă verde trebuie să fie sub 1300 de cazuri noi în două săptămâni. Doar că aplicarea restricțiilor în Moldova a fost delegată mai mult autorităților publice locale. De aceea, practic, Moldova nu a avut stare excepțională națională nici atunci când depășea 1300 de cazuri în două săptămâni. Astfel, când s-a introdus starea excepțională, a fost o noutate bună din punct de vedere pandemic, dar nu și politic. Când se cere rezolvarea unei probleme pandemice, se aplică măsuri pandemice, nu politice. În cazul în care se încearcă rezolvarea unei probleme pandemice cu soluții politice, se eșuează”, a spus experta.

Dezbaterea publică „Despre starea de urgență în țară și la Curtea Constituțională: motive, actori, soluții” este ediția a 184-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.