Loviturile de stat și violențele din întreaga Africă au bulversat viața națiunilor de acolo. Myanmar, în Asia de Sud-Est, se confruntă cu ceea ce unii experți descriu ca fiind un război civil care arde mocnit. Violențele alimentate de traficul de droguri continuă în America Centrală și de Sud. India și Pakistanul, care dispun de arme nucleare, rămân suspicioase una față de cealaltă. Arsenalul atomic al Coreei de Nord continuă să sporească. Iar Iranul îmbogățește acum uraniul mai aproape ca niciodată de nivelurile de calitate militară, relatează sursa citată.

„Conflictele au devenit mai complexe, mai letale și mai greu de rezolvat. Îngrijorările legate de posibilitatea unui război nuclear au reapărut. Noi domenii potențiale de conflict și armele de război creează noi modalități prin care omenirea se poate anihila", a declarat în iulie secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Associated Press aruncă o privire asupra situației în care se află acum unele dintre cele mai importante războaie din lume.

CEL MAI DEVASTATOR RĂZBOI DINTRE ISRAEL ȘI HAMAS DIN TOATE TIMPURILE

Cel mai sângeros război dintre Israel și Hamas a început la 7 octombrie, când militanții palestinieni au străpuns zidurile care înconjoară enclava de la malul mării din Fâșia Gaza. Luptătorii Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane în Israel și au luat peste 200 de ostatici, pe care i-au dus în teritoriul controlat de ei. Atacul, descris ca fiind cel mai grav mascru al evreilor într-o singură zi de la Holocaust încoace, a provocat un șoc într-un Israel care credea că zidul său de la frontieră, armata avansată din punct de vedere tehnologic și serviciile de informații îl protejează în mare măsură de toate, cu excepția tirurilor de rachete ale militanților, pentru care se dotase cu un scut de apărare antiaeriană.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care se confrunta deja cu luni de proteste legate de încercările guvernului său ultraconservator de a revizui sistemul judiciar al țării și cu acuzații de corupție, a lansat o campanie masivă de atacuri aeriene drept represalii.

Trupele israeliene au intrat, de asemenea, în Fâșia Gaza pentru prima dată după ani de zile, atacând orașul Gaza și luptând intens pe străzi. Ofensiva a ucis peste 20.000 de persoane în Fâșia Gaza, unde locuiesc peste 2 milioane de oameni care se confruntă, de asemenea, cu un asediu israelian ce blochează în mare parte transporturile de alimente, combustibil, apă și medicamente.

Între timp, uciderea în masă a israelienilor și palestinienilor a declanșat proteste în întreaga lume, mulți dintre manifestanți simpatizând cu palestinienii după ani de blocaj în ceea ce privește obținerea propriului lor stat.

Pe de altă parte, milițiile susținute de Iran, inclusiv Hezbollah din Liban, au tras asupra Israelului. Statele Unite au trimis în regiune două portavioane, trupe și alte arme pentru a încerca să împiedice izbucnirea unui război regional mai amplu. Dar obiectivul declarat în repetate rânduri de Israel - distrugerea Hamas - garantează o campanie militară de lungă durată în viitor, sporind riscurile.

RUSIA ȘI UCRAINA RĂMÂN BLOCATE ÎN LUPTĂ

Ritmul rapid al războiului dintre Israel și Hamas a umbrit războiul dintre Rusia și Ucraina la sfârșitul anului 2023. Dar în lunile anterioare, puține lucruri se schimbaseră pe câmpul de luptă pentru ambele părți.

Ucraina a primit tancuri, arme și pregătire occidentală înainte de a lansa o nouă contraofensivă despre care se credea că are ca obiectiv să ajungă la Marea Azov și să întrerupă liniile rusești din sudul țării. Dar forțele ucrainene s-au confruntat cu trupe rusești în tranșee fortificate, cu linii de apărare multiple, câmpuri minate și alte pericole, obținând câștiguri fie încet, fie deloc. Și în timp ce țările occidentale au rămas oficial unite în spatele Ucrainei, sondajele aratră că inclusiv alegerile prezidențiale din SUA de anul viitor ar putea afecta cât de mult ajutor va mai primi Kievul în viitor.

Dar și Rusia s-a confruntat cu dificultăți, inclusiv un marș de revoltă împotriva Moscovei al liderului companiei militare private Wagner, Evgheni Prigojin, care a reprezentat cea mai mare provocare de până acum la adresa guvernării președintelui Vladimir Putin. Prigojin a renunțat la marș, pentru ca apoi să moară câteva săptămâni mai târziu într-un misterios și incendiar accident de avion.

LOVITURI DE STAT ÎN AFRICA

Sudanul, o țară mare din Africa de Est care devenise instabilă de la răsturnarea conducătorului ei de lungă durată Omar al-Bashir, a căzut pradă războiului civil în aprilie. Războiul opune armata țării unei puternice forțe paramilitare cunoscute sub numele de Forțele de Sprijin Rapid, legate de mult timp de atrocitățile din Darfur. În timpul luptelor, tirurile încrucișate au incendiat avioanele de pe aeroportul internațional din Khartoum, iar statele s-au grăbit să încerce să-și evacueze cetățenii pe uscat, pe mare și pe calea aerului. Luptele au ucis aproximativ 9.000 de persoane până în prezent.

Între timp, a continuat valul de lovituri de stat militare care au zguduit Africa în ultimii ani. În Niger, o fostă colonie franceză care este un exportator cheie de uraniu, soldații l-au răsturnat de la putere, în iulie, pe președintele ales în mod democratic.

O lună mai târziu, trupele au dat o lovitură de stat similară în Gabon, răsturnând un președinte aflat la putere de mult timp.

RĂZBOAIELE PENTRU DROGURI DIN AMERICA LATINĂ

Violențele cartelurilor de droguri au făcut ravagii în anumite părți ale Mexicului, acestea luptând pentru teritoriu și pentru rutele de aprovizionare către Statele Unite. Dar conflictul nu se limitează acolo. Violențele au crescut în alte țări din America Centrală, cum ar fi Honduras și chiar și în Costa Rica, cândva pașnică, despre care se crede că este acum un important punct de depozitare și transbordare a drogurilor care se îndreaptă spre Europa.

Între timp, Columbia a atins un nivel record în ceea ce privește producția de coca, frunza din care se obține cocaina.

MĂCINATE DIN INTERIOR

În Myanmar, o țară din Asia de Sud-Est, unii experți ai ONU susțin că, de când o lovitură de stat a răsturnat guvernul ales al lui Aung San Suu Kyi, este în curs un război civil între rebeli și armată.

Afganistanul, la doi ani după ce talibanii au învins guvernul de la Kabul susținut de Occident, se confruntă cu atacuri militante din partea unei ramuri a grupării Stat Islamic, în timp ce fetele continuă să nu aibă acces la învățământul secundar.

Iar în Yemen, rebelii Houthi susținuți de Iran și coaliția condusă de Arabia Saudită care luptă împotriva lor nu au ajuns încă la un acord de pace permanent, ceea ce a făcut ca militanții să înceapă din nou să își intensifice atacurile în ultimele săptămâni.