„12 ani de la protestele generației „7 aprilie 2009”. Cum a început „revoluția”. titrează ZIARUL DE GARDĂ care publică cronologia evenimentelor. Astăzi, miercuri, 7 aprilie 2021, se împlinesc 12 ani protestele care au urmat scrutinul parlamentar din 5 aprilie 2009. Rezultatele alegerilor parlamentare, care arătau victoria Partidului Comuniștilor din R. Moldova și 60 de mandate în viitorul Legislativ, a determinat mii de tineri să iasă în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), în semn de protest împotriva regimului comunist. Protestul, inițial pașnic, s-a transformat ulterior într-o manifestație violentă cu dezordini în masă, iar sute de tineri au ajuns să fie maltratați în comisariate. Deși au trecut 12 ani de la acele evenimente, nu se cunoaște adevărul despre cei vinovați de organizarea și provocarea violențelor, iar cei care, în 2009, ocupau funcții înalte în stat au rămas nepedepsiți, unii aflându-se la guvernare și până în prezent, scrie ZIARUL DE GARDĂ.

R. Moldova are nevoie imediată de alegeri în cadrul cărora cetățenii să-și exprime în mod asumat opțiunile în contextul politic, economic și geostrategic complicat din prezent, susține raportorul Parlamentului European pentru R. Moldova, citat de GAZETA DE CHIȘINĂU. Dragoș Tudorache se arată îngrijorat urmărind cum unii responsabili politici continuă să joace soarta țării pe mize politice mici. „Acum, e prioritară o guvernare stabilă și legitimă, cu un Parlament la fel de credibil și responsabil. Doar în acest fel, moldovenii pot trece prin criza COVID, doar așa se pot relua reformele esențiale pentru modernizarea țării și pentru reluarea unor parteneriate externe serioase, care să dea țării acces la finanțare și oportunități economice”, argumentează europarlamentarul, într-un mesaj publicat marți, 6 aprilie, pe pagina sa de Facebook. Tudorache mai scrie că președinta Maia Sandu pare să fie singura care luptă în mod autentic pentru acest obiectiv, iar faptul că adversarii ei politici recurg la acuzații din repertoriul uzurpării puterii de stat este în disonanță cu nevoile țării.

O pătrime din copiii și oamenii de peste 60 de ani din Republica Moldova trăiesc în sărăcie – titrează JURNAL.MD. Sărăcia lasă satele pustii. Nașterea unui copil în unele localități este acum o adevărată minune. Casele, care acum 30-40 de ani adăposteau familii cu 10-12 oameni, au acum lacăt la poartă. Într-un raport al Organizației Națiunilor Unite pentru anul 2020 se arată că o pătrime din copiii și oamenii de peste 60 de ani din Republica Moldova trăiesc în sărăcie. Republica Moldova ar urma să aibă în jur de 2,4 milioane de locuitori până în 2035, estimează un raport al ONU. Reprezentanții Fondului Națiunilor Unite pentru Populație susțin că Republica Moldova se află în Top 10 state europene din regiune, care se confruntă cu un exod masiv al populației. Rata emigrării populației active este de 40 la sută, ceea ce o plasează printre primele țări de pe continentul european la capitolul reducerii populației. Iar rata îmbătrânirii populației rămâne a fi înaltă, aproape 22 la sută, ceea ce generează o serie de consecințe economice și bugetare.

„Sute de oameni, ajunși la limita sărăciei și ademeniți de „promoțiile” companiilor de microfinanțare rapidă, ajung să-și piardă bunurile și chiar să rămână pe drumuri pentru un împrumut de câteva mii de lei. Portalul CENTRULUI DE INVESTIGAȚII JURNALISTICE relevă că schema pare să fie una bine pusă la punct, cu implicarea sistemului judecătoresc. Dacă persoana vulnerabilă, având semnat un contract, nu reușește să achite rata timp de câteva luni, datoria este transmisă unei companii de colectori, care acționează în judecată debitorul. Urmează un proces în procedură simplificată, fără participarea datornicului, în urma căruia se dă curs tuturor pretențiilor creditorului. În următoarea etapă sunt incluși executorii judecătorești, care constată lipsa posibilității datornicului să achite integral și imediat datoria. Urmează aplicarea sechestrului pe imobil și vinderea la licitație. La nicio etapă dintre cele enumerate nu se ține cont de motivele pentru care nu s-a achitat datoria, drepturile copiilor de a avea o locuință, situații de force-major cum ar fi pandemia, care a lăsat sute de cetățeni fără locuri de muncă”.

„Deputatul fugar, Ilan Șor, beneficiază în continuare de pașaport diplomatic”, titrează DESCHIDE.MD. Deși este anunțat în căutare internațională, deputatul Ilan Șor deține pașaport diplomatic, termenul de valabilitate ai căruia expiră la data de 11 aprilie 2024. Informația a fost prezentată de către Secretariatul Parlamentului deputatului Platformei DA, Chiril Moțpan. Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost numite zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive. Examinarea cauzei se află la faza cercetării judecătorești. În iunie 2019, Ilan Șor a dispărut din Moldova. Organele de drept i-au intentat dosar penal pentru părăsire ilegală a țării. Pe 15 august 2019, Ilan Șor a fost lipsit de imunitate parlamentară.

„Efectele stării de urgență de la Chișinău: tunul de un miliard al lui Dodon – titrează ADEVĂRUL, care publică o analiză semnată de Iulian Chifu. După tunul dat prin vânzarea de grâu din rezerva de stat prin companii apropiate președintelui pro-rus al Republicii Moldova și coordonate de Plahotniuc, astăzi Dodon vrea să fure propriul miliard, prin montarea unui pretins împrumut de stat de la Banca Națională a Moldovei, comentează autorul. Rezultatul unei asemenea intervenții este scăderea valorii leului, a monedei naționale, prin depreciere și inflație, dar mai ales scăderea încrederii în monedă. Cetățenii își depun banii în bănci străine, în afara statului Republica Moldova, sau își țin banii în alte monede, sau îi țin în mai mare măsură în cash la saltea, nu în bănci, unde pot fi folosiți de către stat, în mod responsabil, în beneficiul tuturor, prin împrumuturi transparente sau emisie de titluri de stat cu dobândă fixă către bănci comerciale sau către cetățeni. Acesta e procesul pe care-l generează Igor Dodon cu intervenția sa, care e menită să dea unui guvern interimar resurse de furat, precum și PSRM și lui Dodon însuși bani de cumpărat voturi în viitoarele alegeri anticipate”.