Într-o perioadă în care instituția financiară cu sediul la Frankfurt încearcă să-și revină după revelațiile privind sistemul financiar leton și reținerea guvernatorului Băncii Centrale a țării, unii oficiali încearcă să se pregătească pentru perspectiva cererii de aderare a Bulgariei la zona euro.

Intenția autorităților de la Sofia de a adera la euro face parte dintr-un plan mai amplu destinat adâncirii integrării cu zona centrală a blocului comunitar și evitării rămânerii la periferie într-un moment în care se discută despre o Europă cu mai multe viteze.

Deși Bulgaria îndeplinește în linii mari criteriile de convergență, băncile sale reprezintă slăbiciunea cheie în perspectiva aderării la zona euro, susțin surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Bulgaria, țară care deține președinția rotativă a blocului comunitar în perioada ianuarie-iunie 2018, intenționează să depună cererea de aderare la ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), anticamera zonei euro, până în iunie.

BCE are un rol oficial în deciziile privind expansiunea iar responsabilitatea este cu atât mai mare cu cât acum supervizează băncile din întreaga zonă euro.

"Cu siguranță Bulgaria trebuie să depună mai multe eforturi cu sistemul bancar decât alte state membre UE din est. Dar, din experiența mea, odată ce o țară îndeplinește criteriile nominale, cererea sa nu este respinsă", a afirmat Raffaella Tenconi, economist la ADA Economics Ltd. în Londra.

Problemele de săptămâna acesta din Letonia, implicând acuzații de mită la adresa guvernatorul Băncii Naționale, Ilmars Rimsevics, pe care acesta le-a dezmințit, și oprirea de către Banca Centrală Europeană a tuturor plăților către ABLV Bank, al treilea grup bancar din Letonia, care se confruntă cu acuzații de spălare de bani, au amintit de criza bancară din 2014, în Bulgaria.

Turbulențele au fost provocate de falimentul Corporate Commercial Bank AD, al patrulea grup bancar al țării. Ulterior, doi foști guvernatori ai Băncii Centrale a Bulgariei au fost acuzați că nu au supervizat corespunzător sistemul bancar.

Nu există nici o legătură între evenimentele din Letonia și cererea de aderare la ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), se arată într-un mail al Băncii Centrale a Bulgariei. Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze perspectivele Bulgariei de a intra în zona euro.

FMI a lăudat joi Bulgaria pentru progrese semnificative înregistrate, apreciind că sistemul bancar este rezistent dar două bănci încă au nevoie de mai mult capital.

În timp ce indicele de adecvare Tier 1 al sistemului bancar bulgar, de aproximativ 20%, este de patru ori mai mare decât cerințele minime, Comisia Europeană și FMI sunt îngrijorate de nivelul creditelor neperformante (NPL). Procentul NPL din totalul împrumuturilor a scăzut la 10,2% anul trecut, de la 12,8% în 2016, dar tot este dublu față de media din UE.

Și guvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei, Dimitar Radev, a afirmat recent că țara trebuie să mențină o creșterea economică solidă și prudența fiscală pentru o perioadă relativ lungă de timp, pentru a putea adopta moneda euro.

Potrivit Băncii Naționale a Bulgariei, în ultimii trei ani țara a înregistrat o creștere economică de peste 3,5% și în acest an ar urma să înregistreze un avans de peste 4%.

Cu toate acestea, Dimitar Radev a subliniat că Bulgaria nu a pus la punct strategii economice specifice pentru aderarea la zona euro. "În cazul nostru rețeta este destul de simplă. Trebuie să continuăm să menținem o creștere economică consistentă și trebuie să facem acest lucru pentru o perioadă relativ lung de timp, iar în paralel trebuie să menținem disciplina finanțelor publice", a spus guvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei.

La rândul său, ministrul bulgar de Finanțe, Vladislav Goranov, a reiterat că autoritățile de la Sofia fac eforturi serioase pentru a convinge BCE și statele din zona euro că Bulgaria aparține "clubului statelor europene disciplinate și bogate din centrul Europei".

Bulgaria urmează de mai mulți ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda națională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană și ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis țării vecine să mențină indicatorii macroeconomici stabili și una din cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa. Cu toate acestea, potrivit criticilor, cea mai săracă țară membră UE trebuie să își alinieze economia cu cea a statelor membre mai bogate din Occident și să combată corupția înainte de a putea adopta moneda euro.

Sursa: Agerpres