"China și Statele Unite se înțeleg să limiteze gazele cu efect de seră", titrează Washington Post, cu precizarea că "cele două țări contribuie cu aproximativ 45% la emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial, iar acordul va dinamiza probabil negocierile globale privind clima".

Acordul climatic neașteptat "ar putea atenua temerile manifestate de sectorul industrial european în privința posibilelor consecințe negative ale obiectivelor stabilite de Uniunea Europeană" în domeniul mediului asupra competitivității întreprinderilor, apreciază EUobserver.

Wall Street Journal este de părere că acordurile convenite de China și Statele Unite constituie "o surprinzătoare demonstrație de cooperare" între cele două mari puteri. Însă New York Times temperează optimismul: "Vizita fructuoasă a lui Obama se încheie cu cuvintele tăioase rostite de președintele chinez la conferința de presă comună", care "au evidențiat divergențele persistente în probleme precum libertatea presei".

Același ziar new-yorkez atenționează că "ascensiunea rapidă a președintelui Xi în China constituie o provocare la adresa Statelor Unite", căci liderul de la Beijing "are ambiții îndrăznețe pe plan intern și extern și vede China pe același plan cu Statele Unite". Totuși, la summitul APEC, "președintele chinez nu a reușit să spargă gheața dintre omologii săi rus și american", remarcă Le Figaro. În schimb, Rusia a semnat un acord cu Iranul, unde va construi încă două reactoare nucleare, relatează Wall Street Journal. 

Presa internațională rămâne atentă la situația din Ucraina, pe fondul relatărilor despre pătrunderea unor coloane militare rusești în regiunea Donbas. Potrivit comandantului forțelor NATO din Europa, citat de Gazeta Wyborcza, cel mai îngrijorător este faptul că "granița dintre Ucraina și Rusia este acum larg deschisă", iar "trupele, banii, proviziile și resursele trec dintr-o parte în alta fără nici un obstacol". "Ucraina se pregătește de luptă în est", conchide Le Monde. Iar din Rusia, Kommersant relatează că "Osetia de Sud stabilește relații diplomatice cu republicile (autoproclamate) Donețsk și Lugansk". După alegerile lipsite de legitimitate desfășurate în estul separatist al Ucrainei, "Uniunea Europeană nu are în vedere impunerea unor noi sancțiuni economice împotriva Rusiei", notează același cotidian moscovit, care o citează pe doamna Merkel.

Totuși, nici de o diminuare a sancțiunilor nu poate fi vorba, punctează cotidianul Evropeiska Pravda, citându-l pe noul comisar european pentru politica de vecinătate și extindere. Iar Financial Times observă că, o dată cu apropierea iernii, "Rusia întâmpină dificultăți în aprovizionarea și încălzirea populației din Crimeea". Ziarele din Europa urmăresc în continuare acuzațiile care i-au fost aduse președintelui Comisiei Europene, că a ajutat marile firme să-și minimizeze plățile, privând alte țări europene de venituri fiscale. Juncker "recunoaște că este responsabil din punct de vedere politic pentru ceea ce s-a întâmplat în Luxembourg pe când el era premier", dar acum "vrea să pună capăt practicilor fiscale secrete", citim în Le Soir. Iar EUobserver constată că șeful executivului de la Bruxelles "face noi propuneri privind transparența fiscală în Uniunea Europeană". Presa britanică este din nou preocupată de "numărul record de imigranți din România și Bulgaria", după cum titrează The Telegraph, pe fondul unei scăderi a imigrației europene. "Încă 50.000 de bulgari și români în Regatul Unit", constată și The Times, iar The Guardian precizează că "emigranții veniți să muncească în Regatul Unit nu le iau locurile de muncă britanicilor".