Această rețea va contribui la realizarea obiectivelor de mobilitate durabilă ale UE, la buna funcționare a pieței interne și la coeziunea economică, socială și teritorială a UE. Rețeaua va fi dezvoltată sau modernizată pas cu pas, noul regulament stabilind termene clare pentru finalizarea rețelei TEN-T pe trei niveluri: rețeaua centrală ar trebui să fie finalizată până în 2030, rețeaua centrală extinsă nou adăugată până în 2040 și rețeaua globală până în 2050.

Principalele elemente ale acordului provizoriu

Acordul provizoriu menține ambiția generală de a dezvolta o infrastructură de transport coerentă, conectată și de înaltă calitate în întreaga UE, ținând seama în același timp de diferitele puncte de plecare din statele membre, precum și de prioritățile și abordările acestora în ceea ce privește un transport mai ecologic. Statele membre vor decide cum să acorde prioritate proiectelor de interes comun, în conformitate cu cerințele tehnice și prioritare realiste, cu scopul de a crea o infrastructură unificată, de înaltă performanță și pe deplin interoperabilă, pentru a contribui la decarbonizarea sectorului transporturilor și la multi-modalitatea acestuia. Aceste cerințe, astfel cum sunt stabilite prin noul regulament, sunt proporționale cu beneficiile preconizate, cu funcționalitățile și cu investițiile necesare din partea statelor membre.

Acordul provizoriu ia în considerare, de asemenea, resursele financiare disponibile ale statelor membre, precum și nevoile de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii, care ar putea fi destul de considerabile, în special în ceea ce privește rețeaua TEN-T cuprinzătoare.

Termene pentru finalizarea rețelei

A fost menținută abordarea pe trei niveluri din propunerea Comisiei, rețeaua TEN-T fiind dezvoltată sau modernizată în trei etape: până în 2030 pentru rețeaua centrală, 2040 pentru rețeaua centrală extinsă și 2050 pentru rețeaua globală. Noul termen intermediar de 2040 a fost introdus pentru a devansa finalizarea proiectelor de mare anvergură, în principal transfrontaliere, cum ar fi conexiunile feroviare lipsă, înainte de termenul limită de 2050, care se aplică rețelei extinse, cuprinzătoare. De exemplu, noile conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și între Budapesta și București trebuie finalizate până în 2040. Pentru a se asigura că planificarea infrastructurii răspunde nevoilor operaționale reale și prin integrarea căilor ferate, rutiere și navigabile, noul regulament creează, de asemenea, nouă “coridoare europene de transport”, care au cea mai mare importanță strategică pentru dezvoltarea unor fluxuri de transport durabil și multimodal de mărfuri și pasageri în Europa.

Infrastructura de transport feroviar

Co-legiuitorii au recunoscut importanța căilor ferate în tranziția către moduri de transport durabile și au convenit asupra unor noi cerințe care ar putea contribui, în general, la transferul modal și la o mai bună performanță a viitoarei rețele feroviare TEN-T. Dispozițiile privind implementarea sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS) pe rețeaua centrală extinsă și pe rețeaua globală, migrarea la ecartamentul nominal standard european, creșterea numărului de trenuri de marfă cu o lungime de 740 de metri și viteza minimă de 160 km/oră pentru trenurile de călători, au fost convenite de co-legiuitori în vederea asigurării unei capacități suficiente și a unor operațiuni de transport feroviar fără întreruperi pe întreaga rețea TEN-T. În plus, acordul provizoriu prevede includerea cerințelor operaționale pentru coridoarele feroviare de transport de marfă în articolele din regulamentul TEN-T revizuit, deoarece acestea sunt considerate inseparabile de cerințele de infrastructură. În general, acordul de compromis asigură conexiuni mai bune și mai rapide pentru pasageri și mărfuri pe calea ferată, precum și o mai bună integrare a porturilor, aeroporturilor și a terminalelor multimodale de marfă în rețeaua TEN-T.

Transport rutier

Necesitatea ca statele membre să aibă flexibilitatea necesară pentru a aborda siguranța rutieră într-o manieră adecvată condițiilor locale, în loc să aplice un set de standarde rutiere unic pentru toți, a fost confirmată de acordul provizoriu. Toate drumurile din rețeaua centrală și din rețeaua centrală extinsă vor fi proiectate, construite sau modernizate special pentru traficul auto, oferind căi de circulație separate pentru cele două sensuri de circulație, separate între ele printr-o bandă despărțitoare care nu este destinată traficului sau, în mod excepțional, prin alte mijloace. În plus, colegiuitorii au convenit asupra amenajării unor zone de parcare sigure și securizate pe rețeaua centrală și pe rețeaua centrală extinsă, pentru a garanta condiții mai bune de lucru și odihnă pentru șoferii profesioniști. Astfel de zone vor fi amenajate la o distanță medie maximă de 150 km pe rețeaua centrală și pe rețeaua centrală extinsă.

Noduri urbane

Co-legiuitorii au îmbrățișat ideea de a consolida nivelul urban al politicii TEN-T. Prin urmare, s-a convenit ca, până în 2027, să se stabilească pentru fiecare nod urban un plan de mobilitate urbană durabilă (SUMP), care este un plan integrat de mobilitate pe termen lung și cuprinzător pentru transportul de marfă și de călători pentru întreaga zonă urbană funcțională, care să fie stabilit până în 2027. Planul ar putea include obiective, ținte și indicatori care să stea la baza performanței actuale și viitoare a sistemului de transport urban. Toate cele 424 de orașe mari situate de-a lungul rețelei TEN-T trebuie să dezvolte SUMP pentru a promova mobilitatea cu emisii zero și pentru a crește și îmbunătăți transportul public și infrastructura pentru mersul pe jos și cu bicicleta. În plus, co-legiuitorii au menținut obligația de a avea cel puțin un terminal multimodal de marfă pe nod urban până la 31 decembrie 2040, acolo unde este viabil din punct de vedere economic.

Infrastructura de transport aerian

În vederea sporirii utilizării modurilor de transport durabile și a reducerii numărului de zboruri interne, noul regulament sprijină puternic obiectivul de îmbunătățire a conectivității aeroporturilor cu serviciile de transport feroviar. Astfel, aeroporturile marilor orașe europene cu un trafic anual total de pasageri de peste 12 milioane de pasageri vor fi conectate la rețeaua feroviară transeuropeană, inclusiv la rețeaua feroviară de mare viteză, acolo unde este posibil, permițând servicii pe distanțe lungi până la 31 decembrie 2040.

Guvernanță și garanții financiare

Însărcinați de Comisie să coordoneze deciziile și acțiunile statelor membre și ale altor părți interesate relevante, coordonatorii europeni vor continua să ghideze punerea în aplicare a coridoarelor TEN-T și a priorităților orizontale și să implice un număr mare de părți interesate pe tot parcursul finalizării rețelei TEN-T. Acordul provizoriu sprijină rolul lor de “facilitatori” în întregul proces pentru a asigura planificarea la timp a investițiilor și punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor regulamentului TEN-T. Cu toate acestea, având în vedere angajamentele financiare uriașe necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor identificate de noul regulament pentru dezvoltarea în continuare a rețelei TEN-T, a fost introdusă o garanție financiară ca o garanție pentru statele membre. În cele din urmă, s-a convenit asupra unui cadru revizuit de aplicare a noului regulament, în principal prin raționalizarea instrumentelor actuale de raportare și monitorizare a punerii în aplicare a TEN-T.

Alinierea planurilor naționale la politica UE

Recunoscând importanța coerenței planurilor naționale cu angajamentele asumate la nivelul UE de a crea rețeaua TEN-T într-un mod coordonat și în timp util, acordul de compromis prevede alinierea planurilor naționale la politica de transport a UE. În acest scop, statele membre ar trebui să se asigure că există o coerență între planurile lor naționale de transport și de investiții și prioritățile noului regulament. Statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele, prioritățile stabilite în planurile de lucru ale coordonatorilor europeni însărcinați să asigure supravegherea celor nouă coridoare europene de transport. Statele membre vor furniza, de asemenea, Comisiei planurile sau programele naționale relevante, odată adoptate.

Conectivitatea cu principalele țări vecine

Ca răspuns la impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a asigura o mai bună conectivitate cu țările vecine cheie, noul regulament extinde patru coridoare europene de transport din rețeaua TEN-T către Ucraina și Moldova, retrogradând în același timp conexiunile transfrontaliere cu Rusia și Belarus.

Etapele următoare

În urma acordului provizoriu, lucrările la regulamentul revizuit vor continua la nivel tehnic. Odată încheiate aceste lucrări, Președinția intenționează să transmită textul reprezentanților statelor membre (Coreper) în vederea aprobării. Actul legislativ va trebui apoi să fie supus unei revizuiri meticuloase din punct de vedere juridic/lingvistic înainte de a fi adoptat în mod oficial de către Parlamentul European.